ANALIZĂ „Prea tineri ca să votăm, destul de mari ca să fim gazați”. Cum a prezentat presa din România, Europa și SUA protestele elevilor din Franța

Mii de licee au fost blocate în Franța și sute de mii de manifestanți au mărșăluit pe străzi, au fost dispersați de polițiști, iar confruntările s-au încheiat uneori cu răniri grave.  Ce cer elevii francezi, cine i-a susținut și cum a descris presa din România și Europa revolta.

„Prea tineri ca să votăm, destul de mari ca să fim gazați” scria pe o pancartă purtată marți prin Paris, într-un convoi cu zeci de mii de liceeni. A fost unul dintre cele mai folosite mesaje ale tinerilor, dar au existat și alte variante, precum „prea tineri ca să fim auziți, dar destul de mari ca să fim gazați?!”. Cererile lor sunt aproape banale: profesori suplinitori, clase mai puțin aglomerate, clădiri fără șobolani.

LinkeNurPhoto Shutterstock Editorial Profimedia

O evaluare realizată prin intermediul platformei NewsVibe, care integrează tehnologii de inteligență artificială pentru analiza conținutului din mass-media și rețelele sociale, a indicat publicarea a 1.700 de articole, între 8 septembrie și 8 octombrie, în 7 țări. Tonul este puternic negativ: 76% negativ, 18% neutru și doar 6% pozitiv.

Toate sursele din top au un scor de ton negativ, între -0,7 și -1,0:

România: Agerpres are cele mai multe articole (113, ton -0,7). Gândul, Știripesurse și Digi24 au tonul cel mai negativ (-1,0). Știrile ProTV (-0,9) și News.ro (-0,8) urmează.

Franța: Sud Ouest are -1,0, France Bleu -0,8, iar Ouest-France și Le Dauphiné au -0,7.

Italia: Il Post și Corriere della Sera au -0,9, La Stampa -0,8, Il Messaggero -0,7.

Un ton negativ nu înseamnă automat că elevii au fost condamnați. Scorul măsoară mai ales vocabularul folosit („haos”, „violențe”, „arestări”).

Ce cer elevii

Profesori și personal: mai mulți profesori și înlocuirea celor absenți. Elevii spun că așteaptă săptămâni întregi un suplinitor.

Clase mai mici: clasele au 32–35 de elevi.

Program mai scurt: ziua de școală poate ține de la 8:00 la 18:00.

Clădiri reparate: infiltrații, șobolani, lipsă de bănci și scaune.

Parcoursup și universitate: desființarea selecției prin Parcoursup și 250.000 de locuri în plus la universitate.

Revendicări locale: masa la 1 euro, un venit de autonomie și angajarea de personal educativ.

Egalitate: o educație egală în cartierele sărace.

Mișcarea a pornit pe 17 septembrie la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în sprijinul profesorilor aflați în grevă.

Primarii și profesorii

Bally Bagayoko, primarul LFI din Saint-Denis: a fost prezent la blocade. A limitat pagubele provocate de pubelele incendiate și s-a pus între poliție și elevi. Primăria a pus la dispoziție garduri și sonorizare. A spus „Ils ont raison de se battre” („au dreptate să lupte”) și a criticat reacția brutală a poliției.

Emmanuel Grégoire, primarul Parisului: a deschis primăriile de arondisment pentru întâlnirile elevilor și a cerut „dezescaladare”.

Profesorii:

Snes-FSU, CGT, FO și Sud au declarat grevă în sprijinul elevilor.

În Alsacia, părinți și profesori au spus „au revendicări clare, pe care le împărtășim”.

Gândul a relatat că părinți și profesori au format un lanț uman ca să-i protejeze pe elevi.

Cine a criticat elevii și stânga

Le Figaro a publicat în exclusivitate o notă a Prefecturii de Poliție din Paris. Documentul spune că originile mișcării stau „în mod evident într-o instrumentalizare a structurilor sindicale studențești și a mișcărilor politice apropiate extremei stângi”.lefigaro

Un titlu spune că liceenii sunt „chauffés à blanc par LFI” („întărâtați la maximum de LFI”). LFI este La France insoumise, partidul de stânga radicală condus de Jean-Luc Mélenchon.lefigaro

A publicat declarația lui François-Xavier Bellamy, eurodeputat din partea partidului de dreapta Les Républicains. El a spus: „Nu este o mobilizare liceană, este un laborator al haosului”.

CNews a preluat comunicatul de la Matignon, reședința premierului Sébastien Lecornu, a transmis că serviciile de informații franceze consideră blocajele o „manevră organizată de LFI și proxy-urile sale din ultrastânga”.cnews

CNews a citat și declarația ministrului de Interne, Laurent Nuñez, potrivit căreia protestele „seamănă cu violențele urbane”. Nuñez a numit „total iresponsabilă” participarea unor aleși LFI.cnews

Le JDD a publicat un sondaj CSA realizat pentru Le JDD, Europe 1 și CNews: 55% dintre francezi cred că liceenii sunt „instrumentalizați” de LFI. Articolul îi numește pe Bally Bagayoko, primarul LFI din Saint-Denis, și pe Louis Boyard, deputat LFI de Val-de-Marne.lejdd

Guvernul

Ministrul Educației, Édouard Geffray, a acuzat deputații LFI de „instrumentalizare politică a tineretului”. Premierul Lecornu a spus că „a instrumentaliza furia lor în scopuri partizane este o greșeală”, dar că problemele liceelor „trebuie ascultate și tratate”.

Presa din România

În România, presa nu a luat parte în disputa politică. Tonul negativ vine din accentul pus pe violență și haos. Gândul a ales titluri ca „director de liceu stropit cu benzină” sau „bebeluș rănit”. Digi24 a titrat „Haos la protestele elevilor”. Totuși, ambele publicații au explicat și cererile elevilor.

Cine a fost echidistant sau empatic

Echidistanți:

Reuters, AFP, BBC și Agerpres (care preia în mare parte AFP) au relatat factual. Reuters a precizat că cererile „nu privesc religia sau imigrația”.

Le Monde a concluzionat că mișcarea din cartierele dezavantajate este „însoțită, dar nu manipulată” de politicieni.

Mai aproape de elevi:

France 3 Régions și Al Jazeera au dat voce elevilor și au relatat despre gazele lacrimogene.

AFP a citat Amnesty International, care a vorbit despre „represiune polițienească disproporționată”.

SUA: NYT, NPR, CBS și Time au tratat subiectul ca o criză a subfinanțării, pe un ton în general înțelegător.

CNBC a fost excepția. A pus accentul pe violență și pe datoria publică, cu titlul „A violent classroom revolt is becoming France's next big crisis” („O revoltă violentă în clase devine următoarea mare criză a Franței”).

Concluzie

Elevii au fost rareori „demonizați” direct. Presa a criticat mai ales violențele, care au venit dintr-o minoritate, și stânga radicală (LFI), pe care a acuzat-o că i-a manipulat. Cererile elevilor au fost recunoscute pe larg, chiar și de guvernul Lecornu, care a cerut miniștrilor propuneri până la finalul lui octombrie.

Tonul negativ de 76% din NewsVibe reflectă mai ales accentul pe confruntări, arestări și răniți.

Citește și:

ANALIZĂ Crizele suprapuse ale Franței și lecțiile pentru Europa și România

ANALIZĂ / Când școala fierbe: de ce liceenii francezi blochează străzile, iar cei români aleg protestul în tăcere