Uniunea Europeană caută bani privați pentru a opri declinul naturii înainte de COP17

Uniunea Europeană încearcă să transforme protejarea biodiversității într-o temă de investiții, înaintea COP17, conferința ONU privind biodiversitatea care va avea loc între 19 și 30 octombrie 2026 la Erevan, în Armenia.

Comisia Europeană a organizat la Bruxelles o reuniune dedicată finanțării private a biodiversității, în contextul unui deficit anual estimat la 37 de miliarde de euro pentru protejarea naturii. Aproximativ 100 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai sectorului financiar și ai companiilor au discutat mecanisme prin care capitalul privat ar putea fi atras în conservarea și restaurarea ecosistemelor.

Pe scurt

Comisia Europeană spune că protejarea biodiversității trebuie tratată ca miză economică și de securitate, deoarece ecosistemele susțin agricultura, apa curată, reziliența climatică și stabilitatea economică. Reuniunea de la Bruxelles a vizat atragerea capitalului privat pentru natură, în condițiile în care finanțarea publică este sub presiune. Unul dintre instrumentele analizate este sistemul de credite pentru natură, prin care companiile și investitorii ar putea finanța proiecte de restaurare și conservare. COP17 va evalua progresul global față de obiectivele stabilite prin Cadrul global pentru biodiversitate Kunming-Montreal, inclusiv protejarea a 30% din suprafețele terestre și marine și creșterea finanțării pentru biodiversitate. Uniunea Europeană afirmă că este pe cale să își dubleze finanțarea internațională pentru biodiversitate în actualul cadru financiar multianual, comparativ cu perioada anterioară.

Comisia prezintă această abordare ca parte a pregătirilor pentru COP17. Conferința va avea loc pentru prima dată după adoptarea Cadrului global pentru biodiversitate Kunming-Montreal într-un moment în care guvernele vor evalua colectiv progresul față de obiectivele pentru 2030.

Aceste obiective includ protejarea a 30% din uscat și mare, restaurarea ecosistemelor degradate și creșterea finanțării pentru biodiversitate. Statele semnatare ale cadrului global s-au angajat să mobilizeze 200 de miliarde de euro pe an până în 2030, din toate sursele de finanțare.

În plan intern, Uniunea Europeană indică mai multe instrumente prin care spune că trece de la angajamente la implementare. Statele membre pregătesc planuri naționale de restaurare în baza Regulamentului privind restaurarea naturii, iar rețeaua Natura 2000 rămâne principalul instrument european de protecție a ecosistemelor. Aceasta acoperă peste 27.000 de situri protejate în Europa.

Comisia leagă restaurarea naturii de beneficii concrete pentru cetățeni și comunități, inclusiv o calitate mai bună a apei, reducerea riscurilor de inundații și incendii, protejarea polenizatorilor, securitate alimentară și sprijin pentru economiile rurale.

Comisarul european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă, Jessika Roswall, a afirmat că Ziua mondială a biodiversității arată că natura nu trebuie privită ca un lux.

„Solurile, pădurile, zonele umede și oceanele sănătoase susțin economiile noastre, sănătatea noastră și securitatea noastră. În Europa și la nivel mondial, comunități, companii, oameni de știință și cetățeni transformă deja angajamentele privind biodiversitatea în acțiune concretă”, a declarat Roswall.

Miza financiară rămâne însă centrală. Comisia afirmă că finanțarea publică este sub presiune și că oprirea declinului ecosistemelor va necesita extinderea rapidă a unor mecanisme financiare inovatoare. Printre acestea se află creditele pentru natură, un instrument aflat încă în dezvoltare, prin care investițiile private ar putea fi direcționate către conservarea și restaurarea naturii.

În 2025, Comisia a adoptat o foaie de parcurs privind creditele pentru natură, care ar urma să ghideze lucrările către o posibilă nouă sursă de finanțare pentru conservarea și restaurarea ecosistemelor. La reuniunea de la Bruxelles, participanții au discutat inclusiv despre felul în care dependența companiilor de ecosisteme poate fi tradusă în indicatori credibili pentru decizii de investiții.

Comisia mai indică și Fondul Cali, un mecanism internațional menit să asigure că beneficiile obținute din utilizarea comercială a informațiilor genetice digitale contribuie în mod echitabil la conservarea biodiversității. În martie, executivul european a găzduit un workshop cu țări, companii din sectoare precum farmaceuticele, semințele, cosmeticele și biotehnologia, precum și alți actori interesați, pentru a discuta implementarea fondului.

Uniunea Europeană afirmă că rămâne unul dintre principalii donatori globali pentru biodiversitate și că este pe cale să își dubleze finanțarea internațională în actualul cadru financiar multianual față de perioada precedentă. Printre proiectele menționate de Comisie se află NaturAfrica și sprijinul pentru combaterea traficului ilegal cu specii sălbatice.

Convenția privind diversitatea biologică este una dintre cele trei convenții de la Rio și a intrat în vigoare la 29 decembrie 1993. Obiectivele sale sunt conservarea biodiversității, utilizarea durabilă a componentelor biodiversității și împărțirea echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice.

COP17 va avea loc la Erevan, între 19 și 30 octombrie 2026. Reuniunea va urmări progresul față de Cadrul global pentru biodiversitate Kunming-Montreal, adoptat la COP15 în decembrie 2022. Uniunea Europeană spune că a definit 45 de ținte pentru implementarea acestui cadru și că primul său raport național depus în temeiul Convenției arată că au fost făcute progrese, dar că eforturile trebuie accelerate pentru atingerea obiectivelor din 2030.