UE și 77 de state din Africa, Caraibe și Pacific stabilesc șase priorități comune pentru negocierile COP31

Partenerii cer acces mai simplu la finanțarea climatică, electrificare curată și măsuri de adaptare pentru țările vulnerabile. Declarația susține tranziția de la combustibilii fosili și obiectivul colectiv de cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, fără să aloce fonduri noi.

Uniunea Europeană, cele 27 de state membre și 77 de parteneri din Africa, Caraibe și Pacific au convenit șase priorități pentru cooperarea climatică, de la adaptare și finanțare până la electrificare și protejarea oceanelor. Declarația comună, publicată de Consiliul UE la 9 noiembrie, în ziua deschiderii COP31 la Antalya, cere transformarea angajamentelor în investiții și proiecte, cu sprijin pentru țările cele mai vulnerabile. Partenerii reafirmă obiectivul limitării încălzirii la 1,5°C și susțin tranziția de la combustibilii fosili, dar nu anunță prin document alocări financiare noi.

Pe scurt

1.Parteneriatul dintre UE și Organizația Statelor din Africa, Caraibe și Pacific (OACPS) reunește 104 țări. Declarația comună stabilește șase direcții: adaptare, finanțare climatică, electrificare curată, date și capacități științifice, reziliența sistemelor alimentare și a ecosistemelor și guvernanța oceanelor.

2.Partenerii susțin obiectivul colectiv de cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru țările în curs de dezvoltare, cu țările dezvoltate în rol de lider și contribuții voluntare ale țărilor în curs de dezvoltare. Sprijină și eforturile de triplare a finanțării pentru adaptare până în 2035; acestea nu sunt fonduri noi alocate prin declarație.

3.Accesul la granturi, finanțare în condiții foarte favorabile și fonduri pentru pierderi și daune ar trebui simplificat pentru țările vulnerabile. Sunt susținute accesul direct prin instituții naționale și regionale, garanțiile și investițiile care nu compromit sustenabilitatea datoriei.

4.Electrificarea este legată explicit de tranziția justă, ordonată și echitabilă de la combustibilii fosili. Cooperarea ar acoperi regenerabilele, energia cu emisii reduse, stocarea, eficiența energetică, interconectările și soluțiile locale.

5.Documentul propune folosirea datelor Copernicus pentru avertizare timpurie și planificarea investițiilor, sprijin pentru agricultură și apă și o coordonare mai bună între politicile pentru climă și oceane. Este o poziție politică a partenerilor, nu un rezultat deja adoptat la COP31.

Declarația, intitulată Towards COP31 and beyond: from priorities to delivery, se înscrie în parteneriatul instituit prin Acordul de la Samoa. Cele 104 țări reprezintă aproximativ două miliarde de persoane și mai mult de jumătate dintre membrii ONU, potrivit Consiliului. Coordonarea lor urmărește atât negocierile climatice, cât și proiectele prin care angajamentele internaționale pot fi aplicate.

Textul convenit, datat 6 noiembrie, cere reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor și contribuții naționale ambițioase, bazate pe știință. Partenerii avertizează că depășirea pragului de 1,5°C riscă să aibă consecințe ireversibile pentru micile state insulare. Ei cer limitarea atât a amplorii, cât și a duratei depășirii și revenirea la o traiectorie compatibilă cu acest obiectiv.

Finanțarea este una dintre mizele centrale. Declarația susține obiectivul colectiv de mobilizare a cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035 pentru țările în curs de dezvoltare, cu țările dezvoltate în rol de lider și cu participarea tuturor actorilor care pot contribui, inclusiv voluntar a țărilor în curs de dezvoltare. Resursele ar proveni din surse publice și private, bilaterale și multilaterale. Nu este vorba despre un fond constituit prin declarație sau despre contribuții repartizate între cei 104 parteneri. Documentul sprijină și eforturile de triplare a finanțării pentru adaptare până în 2035.

Pentru țările cele mai vulnerabile, partenerii pun accent pe granturi și finanțare în condiții foarte favorabile. Ei cer acces simplificat la fondurile climatice, inclusiv acces direct prin entități naționale și regionale și acreditare mai rapidă. Susțin noi contribuții și funcționarea deplină a fondului pentru pierderi și daune. Declarația propune și garanții, împărțirea riscurilor și combinarea resurselor publice cu cele private, cu protejarea sustenabilității datoriei. Inițiativele Global Gateway și Team Europe sunt indicate drept instrumente pentru mobilizarea investițiilor.

În domeniul adaptării, cooperarea ar sprijini elaborarea și aplicarea planurilor naționale, pregătirea proiectelor și evaluarea vulnerabilităților. Sunt vizate inclusiv ecosistemele montane, bazinele hidrografice transfrontaliere și oceanele, precum și refacerea peisajelor și împădurirea compatibilă cu gestionarea durabilă a pădurilor. Scopul este ca prioritățile identificate de fiecare țară să devină programe finanțate și aplicate, inclusiv prin investiții private acolo unde acestea sunt potrivite.

Prioritatea energetică leagă electrificarea curată de tranziția justă, ordonată și echitabilă de la combustibilii fosili. Partenerii susțin dezvoltarea energiei regenerabile și cu emisii reduse, conectarea și flexibilitatea rețelelor, stocarea și eficiența energetică. Cooperarea ar include interconectări transfrontaliere, minirețele, soluții comunitare și tehnologii curate pentru gătit. Documentul leagă investițiile și de accesul la energie, competențe, locuri de muncă decente și oportunități economice locale.

Datele climatice și capacitatea instituțională formează o altă direcție. Partenerii vor să folosească instrumente precum Copernicus pentru evaluarea riscurilor, avertizare timpurie, planificarea rezilienței și decizii de investiții. Declarația menționează inițiative pentru avertizare timpurie în Africa și cooperarea UE–Caraibe privind serviciile Copernicus. Ea prevede sprijin pentru inventarele de emisii și urmărirea aplicării contribuțiilor naționale, alături de cercetare, tehnologie și formare.

Reziliența sistemelor alimentare, a apei și a ecosistemelor este abordată prin măsuri concrete: agricultură adaptată schimbărilor climatice, irigații rezistente la secetă, agrosilvicultură, pescuit sustenabil și gestionarea coastelor. Partenerii susțin și oprirea și inversarea defrișărilor și degradării pădurilor până în 2030. Pentru comunitățile vulnerabile, aceste măsuri urmăresc protejarea surselor de hrană, de apă și de venit în fața riscurilor climatice.

Guvernanța internațională a oceanelor completează cele șase priorități. Declarația cere o integrare mai bună a legăturii dintre oceane și climă în contribuțiile naționale, planurile de adaptare și finanțare. Ea susține și posibilitatea statelor de a-și menține zonele maritime stabilite în conformitate cu Convenția ONU asupra dreptului mării, în pofida schimbărilor fizice provocate de creșterea nivelului mării. Această poziție este deosebit de relevantă pentru statele insulare.

Acordul de la Samoa, semnat la 15 noiembrie 2023 și aplicat provizoriu din 1 ianuarie 2024, oferă cadrul politic și juridic general al relațiilor UE–OACPS. Cooperarea acoperă și drepturile omului, pacea și securitatea, dezvoltarea durabilă și acțiunea comună în organizațiile internaționale. Cele șase priorități climatice din noua declarație nu trebuie confundate cu domeniile mai largi ale acordului.

COP31 se desfășoară la Antalya între 9 și 20 noiembrie. Declarația UE–OACPS este o poziție politică comună pentru conferință și pentru cooperarea ulterioară; nu modifică Acordul de la Paris, nu stabilește contribuții naționale noi și nu reprezintă un rezultat al negocierilor deja adoptat. Aplicarea priorităților va depinde de proiectele, finanțările și parteneriatele pe care statele și instituțiile le vor concretiza.