UE rămâne o putere științifică, dar pierde teren când cercetarea trebuie transformată în tehnologii și companii

Uniunea Europeană continuă să fie unul dintre principalii producători de cercetare științifică din lume, dar transformă mai greu această capacitate în tehnologii strategice, companii care cresc la scară mare și productivitate economică, potrivit ediției 2026 a raportului Comisiei privind performanța UE în știință, cercetare și inovare. Documentul identifică investițiile insuficiente, fragmentarea sistemelor naționale, dificultățile de finanțare a inovării și competiția globală drept principalele obstacole.

Pe scurt UE ocupă locul al doilea la nivel mondial după producția științifică, iar 57% dintre publicațiile sale implică forme de colaborare internațională. Comisia spune că Europa transformă mai greu rezultatele cercetării în tehnologii strategice, poziții de lider pe piețe și creșteri de productivitate. Raportul identifică probleme în special în finanțarea și dezvoltarea la scară mare a inovației în domenii precum inteligența artificială, semiconductorii avansați și cloud computing. Comunicarea Comisiei estimează că ar fi necesare investiții suplimentare de 560 de miliarde EUR pentru atingerea obiectivului ca cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare să ajungă la 3% din PIB până în 2030. Comisia pregătește separat un European Research Area Act și a propus un European Innovation Act, instrumente cu stadii legislative distincte, care nu trebuie confundate cu concluziile raportului.

Raportul Science, Research and Innovation Performance of the EU 2026 începe de la un contrast care apare tot mai des în politica europeană pentru competitivitate. Europa dispune de universități, centre de cercetare și comunități științifice capabile să producă volume mari de cunoaștere de calitate, dar o parte mai redusă din această capacitate este transformată în companii, tehnologii comerciale și poziții de piață comparabile cu cele ale principalilor concurenți globali.

Comisia plasează Uniunea pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește producția științifică. Dimensiunea internațională a sistemului european este de asemenea ridicată, 57% dintre publicațiile științifice implicând colaborare cu parteneri internaționali. Raportul consideră că nivelul calitativ al cercetării europene rămâne ridicat.

Problema apare mai târziu în lanțul dintre descoperire și aplicarea economică. Comisia spune că Europa este mai puțin eficientă în transformarea avantajului științific în tehnologii strategice, leadership pe piață și creșterea productivității. Această diferență este una dintre temele centrale ale raportului și leagă politica de cercetare de dezbaterea mai largă privind competitivitatea europeană.

Primul obstacol identificat este nivelul investițiilor. UE urmărește de mai mult timp ca investițiile în cercetare și dezvoltare să ajungă la 3% din produsul intern brut. Potrivit comunicării care prezintă raportul SRIP 2026, atingerea acestui nivel până în 2030 ar necesita investiții suplimentare estimate la 560 de miliarde EUR.

Comunicatul nu explică suficient metodologia acestei estimări pentru a stabili din el singur cum trebuie distribuită suma în timp sau între finanțarea publică și cea privată. Din acest motiv, valoarea nu trebuie prezentată drept un necesar anual și nici împărțită mecanic între anii rămași până în 2030 fără consultarea metodologiei raportului integral.

Al doilea obstacol este fragmentarea. Activitățile de cercetare și inovare sunt distribuite între state, regiuni, universități, infrastructuri de cercetare și diferite surse de finanțare. Comisia consideră că această structură reduce uneori impactul investițiilor și limitează capacitatea Europei de a concentra resurse suficiente în domenii tehnologice în care concurenții globali operează la scară mai mare.

Fragmentarea nu înseamnă că diversitatea sistemelor naționale este în sine o problemă. Miza identificată de Comisie este dificultatea coordonării priorităților, investițiilor și infrastructurii atunci când o tehnologie necesită o scară pe care un singur program național sau regional nu o poate susține eficient.

O altă problemă este dezvoltarea companiilor după faza inițială de inovare. Raportul indică blocaje în accesul la finanțare, valorificarea cunoașterii și implementarea tehnologiilor. Acestea pot împiedica transformarea rezultatelor științifice în produse și servicii și pot limita capacitatea companiilor europene inovatoare de a crește fără să își mute o parte din activitate sau finanțare în alte piețe.

Comisia evidențiază inteligența artificială, semiconductorii avansați și cloud computing printre domeniile în care această problemă are o importanță strategică. Europa are nevoie simultan de cercetare fundamentală, infrastructură, finanțare și capacitatea de a introduce tehnologiile în economie pentru a transforma performanța științifică într-un avantaj competitiv.

Competiția pentru cercetători și specialiști face parte din aceeași problemă. Raportul leagă poziția tehnologică a Europei de capacitatea de a atrage și păstra cercetători, inovatori și antreprenori. Inițiativa Choose Europe este indicată de Comisie printre instrumentele destinate consolidării atractivității ecosistemului european.

Concluziile raportului sunt conectate cu mai multe inițiative pe care Comisia le pregătește sau le-a propus deja, dar acestea trebuie diferențiate juridic. European Research Area Act este prezentat drept un instrument aflat în pregătire, care ar urma să consolideze coordonarea priorităților de cercetare și inovare între nivelul european și cel național, să îmbunătățească planificarea investițiilor și să reducă barierele pentru circulația cunoașterii și talentelor.

European Innovation Act urmărește un alt segment al problemei. Comisia îl leagă de accesul companiilor inovatoare la achizițiile publice și de utilizarea proprietății intelectuale pentru facilitarea finanțării. Raportul SRIP oferă argumente și date pentru aceste politici, dar publicarea raportului nu înseamnă adoptarea acestor acte.

Comisia indică și viitorul buget al UE pentru perioada 2028–2034 drept unul dintre instrumentele prin care decalajul investițional ar putea fi redus. Executivul european susține un buget mai puternic pentru cercetare și inovare și mobilizarea unui volum mai mare de capital privat și instituțional.

Un exemplu menționat este Scaleup Europe Fund, destinat facilitării accesului la capital pentru companiile tehnologice europene aflate în faza de dezvoltare. Potrivit comunicării Comisiei, fondul anunțase deja șapte investiții în companii tehnologice europene la momentul publicării raportului.

SRIP 2026 nu analizează cercetarea exclusiv prin prisma competitivității industriale. Comisia leagă investițiile în cercetare și inovare și de obiectivele de mediu, reziliență, autonomie strategică și menținerea modelului social european. Ideea centrală este că productivitatea și capacitatea tehnologică trebuie consolidate fără separarea politicii de inovare de celelalte obiective europene.

Raportul integral este publicația bienală principală a Direcției Generale Cercetare și Inovare pentru evaluarea sistemului european de cercetare și inovare. Ediția din 2026 este structurată în capitole dedicate investițiilor, sistemului științific european, tehnologiilor și provocărilor globale, finanțării companiilor inovatoare, geografiei cercetării și inovării, inteligenței artificiale, productivității și accesului la finanțare.

Comunicarea pusă la dispoziție pentru această știre sintetizează concluziile principale ale raportului, dar nu conține metodologia completă a indicatorilor, seriile de date sau eventualele analize naționale. Din acest motiv, comparații detaliate privind România sau descompunerea estimării de 560 de miliarde EUR necesită consultarea raportului integral și a seturilor de date publicate împreună cu acesta.