icon

Rămâi conectat la știrile care contează, fii primul care află! Notificările sunt selectate de redacție pentru știrile cu adevărat importante!

Nu, mulțumesc
Mă abonez
search icon
search icon
Flag Arrow Down
Română
Română
Magyar
Magyar
English
English
Français
Français
Deutsch
Deutsch
Italiano
Italiano
Español
Español
Русский
Русский
日本語
日本語
中国人
中国人

Modifică limba

arrow down
  • Română
    Română
  • Magyar
    Magyar
  • English
    English
  • Français
    Français
  • Deutsch
    Deutsch
  • Italiano
    Italiano
  • Español
    Español
  • Русский
    Русский
  • 日本語
    日本語
  • 中国人
    中国人
Secțiuni
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
Despre Noi
Contact
Politică de confidențialitate
Termeni și condiții
Parcurge rapid sumarul știrilor și vezi cum sunt tratate în diferite publicații!
  • Ultima oră
  • Exclusiv
    • Sondaje INSCOP
    • Podcast
    • UE
    • Diaspora
    • Republica Moldova
    • Politică
    • Economie
    • Actualitate
    • Internațional
    • Sport
    • Sănătate
    • Educație
    • Știință IT&C
    • Arte & Lifestyle
    • Opinii
    • Alegeri 2025
    • Mediu
129 știri noi în ultimele 24 de ore
  1. Acasă
  2. UE
acum 11 minute

România este penultima în UE la ponderea populației cu studii superioare STEM și a cincea la ponderea studenților din aceste domenii

2eu.brussels
whatsapp
facebook
linkedin
x
copy-link copy-link
19 noiembrie 2026, 14:41
main event image
UE
FOTO: ThisIsEngineering / Pexels
google-preference

Vezi mereu știrile noastre în Google

România are a doua cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a persoanelor cu studii superioare în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), dar ocupă locul al cincilea la ponderea studenților înscriși în aceste domenii. Eurostat arată că 4,9% dintre persoanele de 15–74 de ani din România aveau o calificare superioară STEM în 2025, față de 8,5% în UE. În rândul studenților, ponderea era de 31,2% în 2024, peste media europeană de 27,1%.

Pe scurt

1. România avea 4,9% din populația de 15–74 de ani cu studii superioare STEM în 2025, cu 3,6 puncte procentuale sub media UE. Numai Italia avea o valoare mai mică, de 4,4%.

2.La înscrierile universitare, România ocupa locul al cincilea în UE. În 2024, 31,2% dintre studenți urmau domenii STEM, față de 27,1% în ansamblul Uniunii.

3.Indicatorii au baze diferite. Primul raportează calificările deja obținute la o grupă largă de populație, iar al doilea raportează înscrierile STEM la totalul studenților.

4.UE urmărește pentru 2030 ca cel puțin 32% dintre studenți să urmeze domenii STEM și cel puțin 40% dintre studenții STEM să fie femei. Sunt ținte colective europene. În 2024, ponderea femeilor era de 32,2%.

5.Rata de ocupare a persoanelor de 20–64 de ani cu studii superioare STEM era de 90,4% în România în 2025, față de 88,2% în UE. Indicatorul măsoară existența unui loc de muncă, indiferent de corespondența lui cu diploma.

6.Datele provin din ancheta europeană asupra forței de muncă și din colectarea administrativă UNESCO–OCDE–Eurostat privind educația. Diferențele de vârstă, an și populație de referință trebuie păstrate în comparații.

Datele publicate de Eurostat la 18 noiembrie descriu două laturi ale formării competențelor tehnice. Calificările existente în populație reflectă rezultatele acumulate ale educației, în timp ce înscrierile arată orientarea programelor urmate de studenți.

În 2025, Irlanda avea cea mai mare pondere a persoanelor de 15–74 de ani cu studii superioare STEM, de 12%, urmată de Suedia, cu 11,9%, și Lituania, cu 11,7%. Luxemburg și Austria înregistrau fiecare 11,2%. La celălalt capăt se aflau Italia, cu 4,4%, România, cu 4,9%, și Cehia, cu 6,1%.

Italia și România erau singurele state sub 5%. Decalajul României era de 3,6 puncte procentuale față de media UE și de 7,1 puncte față de Irlanda. În total, 13 state membre depășeau media europeană.

La înscrierile din 2024, Irlanda conducea cu 36,4%, urmată de Finlanda, cu 35,8%, Germania, cu 35,4%, Grecia, cu 34,4%, și România, cu 31,2%. România era astfel cu 4,1 puncte procentuale peste media Uniunii. Malta avea cea mai mică pondere, de 13,2%, urmată de Cipru, cu 14,7%, și Țările de Jos, cu 18,8%.

Stat Populație 15–74 ani cu studii superioare STEM, 2025 Studenți înscriși în STEM din totalul studenților, 2024 Irlanda 12,0% 36,4% Suedia 11,9% 29,2% Lituania 11,7% 25,6% Austria 11,2% 29,0% UE27 8,5% 27,1% Germania 10,7% 35,4% Finlanda 10,6% 35,8% Grecia 7,0% 34,4% România 4,9% 31,2% Italia 4,4% 25,0% Cehia 6,1% 24,9%

Comparația folosește denominatori diferiți. Persoanele cu o diplomă STEM sunt raportate la întreaga populație de 15–74 de ani, inclusiv la cei care au alte calificări sau nu au urmat facultatea. Studenții STEM sunt raportați numai la totalul celor înscriși în învățământul superior. Înscrierile oferă informații despre formarea viitoare, în timp ce absolvirea și parcursul profesional se măsoară separat.

Eurostat utilizează nivelurile ISCED 5–8, de la studii superioare de scurtă durată la licență, masterat și doctorat. Domeniile STEM includ științele naturii, matematica și statistica, tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și ingineria, producția și construcțiile.

Calificările populației sunt măsurate prin Ancheta europeană asupra forței de muncă, bazată pe cercetări armonizate în gospodării. Înscrierile provin din colectarea administrativă comună UNESCO–OCDE Eurostat. Datele descriu diferențele dintre state, iar explicarea lor ar necesita informații suplimentare despre participarea la educație, finalizarea studiilor, structura generațiilor și mobilitatea absolvenților.

La nivel european, ponderea studenților STEM s-a modificat puțin în ultimul deceniu. Ea era de 27,2% în 2016 și de 27,1% în 2024. Între 2015 și 2024, cele mai mari creșteri naționale au fost în Irlanda, cu 9,6 puncte procentuale, Luxemburg, cu 8,1 puncte, și Danemarca, cu 5,3 puncte. Cele mai mari scăderi au fost în Malta, cu 8,2 puncte, Polonia, cu 6,4 puncte, și Cipru, cu 3,6 puncte.

Consiliul UE a inclus în cadrul de cooperare educațională pentru 2026–2030 obiectivul ca cel puțin 32% dintre studenții din învățământul superior să fie înscriși în STEM. Față de acest reper, media europeană din 2024 era mai mică cu 4,9 puncte procentuale, iar valoarea României cu 0,8 puncte.

Rezoluția precizează că obiectivele sunt urmărite colectiv de statele membre, ținând seama de particularitățile sistemelor naționale. Statele sunt invitate să își stabilească propriile ținte relevante. Planul strategic pentru educația STEM, prezentat de Comisie în martie 2025 în cadrul Uniunii competențelor, oferă direcțiile de acțiune pentru aceste domenii.

Participarea femeilor rămâne sub ținta europeană de 40% în învățământul superior STEM. În 2024, ele reprezentau 32,2% dintre studenți, față de aproximativ 31% în 2016. Suedia avea circa 38,5%, iar Ungaria 24,9%.

La doctoratele în tehnologia informației și comunicațiilor, femeile reprezentau 24,4% dintre studenți în 2024, față de 20,5% în 2015. Obiectivul pentru 2030 este de cel puțin o treime. Separat, UE urmărește ca minimum 5% dintre toți doctoranzii să urmeze programe TIC, față de 3,9% în 2024.

Calificările STEM sunt asociate și cu rate ridicate de ocupare. Pentru persoanele de 20–64 de ani cu studii superioare în aceste domenii, România înregistra 90,4% în 2025, peste media UE de 88,2%. Polonia avea 93,8%, Ungaria 92,3%, Lituania 92,2%, iar Bulgaria 91,8%.

Analiza grupei mai largi de 15–74 de ani dă valori diferite, deoarece include și numeroase persoane retrase din activitate. În UE, 80,4% dintre cei cu studii superioare STEM erau ocupați, 3,1% șomeri și 16,6% în afara forței de muncă. Valorile sunt rotunjite. Ocuparea poate include și activități din afara specializării absolvite.

În aceeași grupă de vârstă, rata de ocupare era de 76,7% pentru femei și de 81,7% pentru bărbați. Femeile aveau o rată mai mică în 26 de state membre, cu decalaje de peste zece puncte procentuale în Bulgaria, Malta, Letonia și Cehia. Croația era singura excepție.

La nivelul întregii forțe de muncă ocupate din UE, 11,1% aveau studii superioare STEM. Ponderea ajungea la 40,2% în informații și comunicații și la 26,1% în activități profesionale, științifice și tehnice. Era de 19,7% în industria extractivă, utilități și gestionarea deșeurilor, 16,5% în industria prelucrătoare și 12,9% în construcții.

Pentru România, evoluția viitoare a bazei de specialiști va depinde de finalizarea studiilor și de parcursul profesional al cohortelor actuale. Datele despre înscrieri și ocupare oferă repere pentru urmărirea acestui parcurs, alături de indicatorul calificărilor deja existente în populație.

Surse

sursa imagine
2eu
România este penultima în UE la ponderea populației cu studii superioare STEM și a cincea la ponderea studenților din aceste domenii

Ultimele știri

14:36

Luca Niculescu cere prezența europenilor la negocierile privind Ucraina și spune că pacea nu poate fi obținută cu orice preț

14:24

Un bărbat din Buzău a fost ținta unei fraude cu falși ofițeri SRI și imagini AI / Un ucrainean a fost prins în flagrant și arestat

14:15

Reacția lui Nicușor Dan când a fost întrebat dacă Marian Neacșu devine premier de facto după ce a primit atribuții extinse în Guvern

14:11

Bucureşti: Două persoane au fost prinse în flagrant cu cocaină şi canabis în maşină / Anchetatorii au confiscat peste 50 de kilograme de cocaină

13:48

DIICOT respinge acuzațiile privind divulgarea imaginilor din dosarul lui Călin Georgescu

Vezi mai multe știri

ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE

event image
UE
Femeile sunt majoritare printre absolvenții de facultate din UE, dar bărbații domină puternic domeniul IT
event image
UE
Trei din patru profesori din UE ar alege din nou meseria, dar salariile și stresul influențează decizia de a rămâne
event image
UE
România are cea mai mică finanțare publică pentru educație din UE: 3% din PIB, față de media europeană de 4,7%
event image
UE
Eurostat: 98,2% dintre tinerii de 16–29 de ani din România și-au evaluat sănătatea ca bună sau foarte bună în 2025, cea mai mare pondere din UE
event image
UE
Eurostat: toate regiunile României aveau sub 85% participare la educația timpurie în 2024; jumătate dintre regiunile UE analizate atinseseră ținta de 96%
event image
UE
UE rămâne o putere științifică, dar pierde teren când cercetarea trebuie transformată în tehnologii și companii
app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview app preview
Romania Eurostat calificari profesionale ocupare fortei de munca

Recomandările redacției

main event image
Sondaje INSCOP
acum 5 ore

Noiembrie 2026: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research Ediția a XV-a – Capitolul al X-lea: Restricționarea temporară a accesului la platformele online

main event image
Internațional
acum 1 oră

Ce au convenit Trump, Putin și Xi în timpul întâlnirii trilaterale istorice: Declarația comună în patru puncte

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
main event image
Opinii
acum 4 ore

Andrei Pleșu: Ce au fost și ce-au ajuns miniștrii noștri

main event image
Exclusiv
acum 4 ore

EXCLUSIV Topul temelor din politica internă în tendințe, în ultima săptămână / Criza medicamentului Lyrica, noile atribuții ale lui Marian Neacșu și dezbaterile privind reforma administrativă

app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview
app store badge google play badge
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
  • Despre Noi
  • Contact
Politică de confidențialitate
Politica de cookies
Termeni și condiții
Licențe open source
Toate drepturile rezervate Strategic Media Team SRL

Tehnologie in parteneriat cu

anpc-sal anpc-sol