UE finanțează 40 de parteneriate școlare printr-un apel de 20 milioane EUR și pregătește Alianțele Școlare Europene pentru 2028

Comisia Europeană finanțează 40 de proiecte de cooperare școlară care implică aproape 400 de școli și autorități școlare din aproape toate statele membre, prin primul apel Erasmus+ dedicat European Partnerships for School Development, acțiune pentru care programul de lucru pe 2026 prevede un buget de 20 milioane EUR. Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a anunțat în Parlamentul European că proiectele au început la 1 octombrie și vor fi folosite pentru pregătirea unui instrument mai larg, European Schools Alliances, pe care Comisia intenționează să îl lanseze prin programul de lucru Erasmus+ pentru 2028.

Pe scurt

1. Primul apel Erasmus+ pentru European Partnerships for School Development are un buget de 20 milioane EUR, iar Mînzatu spune că sunt finanțate 40 de proiecte care reunesc aproape 400 de școli și autorități școlare.

2. Proiectele au început la 1 octombrie și testează cooperarea între școli și autorități din mai multe țări în domenii precum alfabetizarea, matematica, competențele digitale, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și educația civică.

3. Comisia intenționează să folosească rezultatele acestor proiecte pentru pregătirea European Schools Alliances, care ar urma să fie lansate prin programul de lucru Erasmus+ din 2028 și apoi extinse.

4. Mînzatu spune că alianțele trebuie să ajungă și la elevii și profesorii din medii dezavantajate, să aibă echilibru geografic, să producă schimbări durabile în procesul de învățare și să evite sarcinile administrative inutile pentru școli.

5. Comisia va prezenta la începutul lui noiembrie un pachet mai amplu pentru educație. Parlamentul urmează separat să voteze la 8 octombrie o rezoluție privind European Schools Alliances, dar votul nu creează singur programul și nici nu modifică programele școlare naționale.

European Partnerships for School Development reprezintă etapa deja finanțată și aflată în implementare a proiectului. Programul de lucru Erasmus+ pentru 2026 rezervă 20 milioane EUR acestei acțiuni, iar ghidul programului stabilește condițiile în care autoritățile școlare, organismele de coordonare, școlile și alți actori educaționali pot lucra împreună în proiecte transfrontaliere.

Mînzatu a spus în plen că 40 de proiecte sunt deja finanțate în aproape toate statele membre și implică aproape 400 de școli și autorități școlare. Activitățile lor au început la 1 octombrie, ceea ce transformă dezbaterea privind alianțele școlare dintr-un proiect conceptual într-un proces care poate fi testat înaintea unei extinderi din 2028.

Modelul actual pune autoritățile școlare și organismele de coordonare în centrul parteneriatelor și le conectează cu școli și alți actori educaționali din mai multe state. Obiectivul nu este numai mobilitatea elevilor sau profesorilor, care este deja una dintre componentele Erasmus+, ci folosirea cooperării transfrontaliere pentru schimbări mai durabile în modul în care școlile predau, formează profesorii și transferă metode care au funcționat într-o țară către alte sisteme educaționale.

Ghidul Erasmus+ arată că European Partnerships for School Development trebuie să susțină inovarea strategică și schimbul de practici între actorii principali ai sistemelor de educație școlară. Domeniile identificate includ formarea continuă a profesorilor, atractivitatea profesiei didactice, calitatea predării, competențele de bază, învățarea limbilor, valorile europene și educația civică.

Mînzatu a prezentat trei exemple care arată tipul de proiecte susținute. Un parteneriat între Ungaria și Estonia lucrează asupra unor medii digitale de învățare mai sigure și asupra utilizării responsabile a inteligenței artificiale. Un proiect franco-german urmărește îmbunătățirea predării matematicii prin resurse comune și sprijin mai bun pentru elevii vulnerabili.

Al treilea exemplu are și o componentă românească. Mînzatu a descris un proiect care reunește parteneri din România, Grecia și Türkiye și urmărește să transforme metodele incluzive pentru alfabetizare și matematică în practici care pot fi extinse, folosind mentoratul, formarea în interiorul școlilor și o monitorizare mai bună.

Comisia vrea să folosească experiența celor 40 de proiecte pentru etapa următoare. Potrivit lui Mînzatu, concluziile obținute din implementarea lor vor contribui la proiectarea European Schools Alliances, instrument pe care executivul european intenționează să îl introducă prin programul de lucru Erasmus+ pentru 2028 și apoi să îl extindă.

Cele două denumiri nu trebuie confundate. European Partnerships for School Development sunt proiectele finanțate acum, în 2026. European Schools Alliances reprezintă modelul mai amplu pe care Comisia îl pregătește pentru etapa următoare. Actualele parteneriate funcționează astfel ca teren de testare pentru viitoarea structură.

Miza principală este îmbunătățirea competențelor de bază. Mînzatu a legat inițiativa de rezultatele PISA 2025 și de problema persistentă a elevilor europeni care nu ating nivelurile de bază la citire, matematică și științe.

Prima analiză la nivelul UE a rezultatelor PISA 2025, publicată de Comisie pe 5 octombrie, arată că 33,9% dintre elevii de 15 ani din UE au rezultate slabe la matematică, 31,3% la lectură și 25,9% la științe. Obiectivul european pentru 2030 este reducerea ponderii sub 15% în fiecare dintre cele trei domenii.

Competențele vizate nu se opresc la citire, matematică și științe. Mînzatu a inclus competențele digitale și legate de inteligența artificială, precum și competențele civice, gândirea critică și reziliența la dezinformare între domeniile în care școlile trebuie să își pregătească elevii.

Dezbaterea din Parlament a arătat însă și o dispută asupra limitei dintre cooperarea europeană și competențele naționale în educație. Unii eurodeputați au susținut crearea unor rețele mai puternice între școli și transferul transfrontalier al metodelor care funcționează, în special pentru școlile rurale, periferice sau dezavantajate. Alții au avertizat asupra centralizării, birocrației și posibilității ca un instrument european să interfereze cu programele școlare naționale.

Mînzatu a respins explicit această interpretare. Ea a spus că European Schools Alliances nu sunt și nu pot deveni un mecanism de centralizare sau armonizare a educației, deoarece decizia privind ceea ce se predă aparține statelor membre.

Rolul european ar fi facilitarea schimbului de experiențe, metode și instrumente. O școală care identifică o modalitate mai eficientă de predare a matematicii, citirii, științelor sau competențelor civice ar putea să o testeze și să o transfere împreună cu parteneri din alte state, fără introducerea unei programe școlare europene unice.

Comisia stabilește patru principii pentru dezvoltarea viitoarelor alianțe. Primul este incluziunea: proiectele trebuie să ajungă și la elevii și profesorii din medii dezavantajate și să nu devină un mecanism rezervat școlilor care au deja cele mai multe resurse.

Al doilea este echilibrul geografic, astfel încât cooperarea să nu se concentreze numai în anumite regiuni. Mînzatu a precizat însă că prioritatea acordată incluziunii nu înseamnă excluderea școlilor din marile orașe.

Al treilea principiu este caracterul durabil al rezultatelor. Comisia vrea ca proiectele Erasmus+ să producă schimbări sistemice în procesele de învățare și să nu rămână experiențe izolate care dispar după încheierea finanțării sau mobilităților.

Al patrulea este simplificarea. Mînzatu spune că proiectele trebuie să fie ușor de implementat și să nu creeze o nouă povară administrativă pentru profesori și școli.

Alianțele vor face parte și dintr-un pachet mai larg de politici educaționale. Comisia pregătește pentru noiembrie un Education Package axat pe trei domenii majore: competențele de bază, profesorii și formatorii și infrastructura pentru educația digitală.

Comisia a arătat anterior că pachetul trebuie să ajute statele să sprijine profesorii, să inverseze deteriorarea competențelor de bază și să pregătească sistemele de educație pentru utilizarea inteligenței artificiale. Detaliile finale ale măsurilor vor putea fi evaluate însă numai după prezentarea pachetului.

Parlamentul European are în paralel propria procedură politică privind European Schools Alliances. Dosarul 2026/2713(RSP) este coordonat în Comisia pentru cultură și educație de Nela Riehl, eurodeputată germană din Grupul Verzilor/ALE, iar votul în plen este programat pentru 8 octombrie.

Rezoluția privește contribuția alianțelor școlare la educația civică, competențele democratice și valorile europene. Votul poate stabili poziția politică a Parlamentului și influența proiectarea viitorului instrument, dar nu creează singur finanțarea Erasmus+, nu introduce automat European Schools Alliances în 2028 și nu transferă competența asupra programelor școlare către UE.

Din punct de vedere procedural, există astfel trei etape distincte. Prima funcționează deja: European Partnerships for School Development finanțate prin Erasmus+ 2026 și începute la 1 octombrie. A doua este pachetul pentru educație pe care Comisia îl pregătește pentru noiembrie. A treia este lansarea planificată a European Schools Alliances prin programul Erasmus+ 2028, după evaluarea experienței proiectelor actuale.

Pentru școli, schimbarea urmărită de Comisie este ca proiectele europene să nu mai rămână în principal experiențe de mobilitate sau cooperare între participanții direcți. Obiectivul declarat este ca metodele care funcționează să poată fi preluate la nivelul autorităților școlare și extinse astfel încât să influențeze un număr mai mare de școli, inclusiv în zone dezavantajate sau cu acces mai redus la proiecte europene.

https://2eu.brussels/ro/news/ue-finanteaza-40-de-parteneriate-scolare-printr-un-apel-de-20-milioane-eur-si-pregateste-aliantele-scolare-europene-pentru-2028