Uniunea Europeană întărește regulile penale împotriva corupției în toate statele membre

Noua directivă europeană privind combaterea corupției a intrat în vigoare și stabilește un cadru penal mai coerent pentru toate statele membre. Regulile armonizează infracțiuni precum mita, delapidarea, traficul de influență, exercitarea ilegală a funcțiilor publice, obstrucționarea justiției și îmbogățirea legată de corupție, iar statele membre vor avea obligația să le transpună în legislația națională.

Noua directivă europeană privind combaterea corupției a intrat în vigoare, deschizând perioada în care statele membre trebuie să își adapteze legislația penală la un cadru comun pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție.

Directiva stabilește definiții armonizate pentru mai multe infracțiuni de corupție, introduce niveluri minime pentru sancțiuni aplicabile persoanelor fizice și companiilor și cere statelor membre să asigure instrumente de investigare suficiente pentru procurori și autoritățile de aplicare a legii.

Pe scurt Noua directivă armonizează definițiile mai multor infracțiuni de corupție în statele membre ale Uniunii Europene. Regulile acoperă mita, delapidarea, traficul de influență, exercitarea ilegală a funcțiilor publice, obstrucționarea justiției și îmbogățirea legată de corupție. Directiva stabilește cerințe minime privind sancțiunile pentru persoane fizice și companii. Statele membre trebuie să asigure termene de prescripție care permit investigarea și urmărirea penală efectivă a faptelor de corupție. Comisia Europeană pregătește și o strategie anticorupție a UE, pentru care consultarea publică este deschisă până la 6 iulie. Noile reguli încearcă să reducă diferențele dintre legislațiile penale naționale într-un domeniu în care lipsa de coerență poate afecta anchetele transfrontaliere, protejarea fondurilor publice și capacitatea autorităților de a urmări faptele comise în mai multe jurisdicții.

Directiva acoperă atât sectorul public, cât și sectorul privat. Ea include infracțiuni precum mita activă și pasivă, delapidarea, traficul de influență, abuzul sau exercitarea ilegală a funcțiilor publice, obstrucționarea justiției, ascunderea faptelor de corupție și îmbogățirea legată de astfel de infracțiuni.

Pentru persoanele fizice, statele membre trebuie să prevadă pedepse penale efective, proporționale și disuasive. Pentru companii, directiva introduce cerințe comune privind răspunderea și sancțiunile, astfel încât persoanele juridice să poată fi sancționate atunci când faptele de corupție sunt comise în beneficiul lor.

Consiliul Uniunii Europene a precizat, la adoptarea actului, că persoanele condamnate pot risca pedepse maxime între trei și cinci ani de închisoare, în funcție de infracțiune. Companiile pot fi sancționate cu amenzi între 3% și 5% din cifra de afaceri mondială totală sau cu sume între 24 de milioane și 40 de milioane de euro, în funcție de tipul de faptă.

Directiva introduce și reguli privind termenele de prescripție, pentru a le oferi autorităților suficient timp să investigheze și să trimită în judecată faptele de corupție. Această parte a dosarului este importantă pentru anchetele complexe, în care traseele financiare, intermediarii, conflictele de interese și cooperarea între state pot prelungi durata investigațiilor.

Statele membre trebuie să pună la dispoziția autorităților instrumente adecvate de investigare. Directiva cere și consolidarea prevenției, inclusiv prin strategii naționale anticorupție, organisme specializate și măsuri de conștientizare publică.

Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că „corupția subminează democrațiile noastre și securitatea societăților noastre”. Ea a afirmat că noile reguli fac parte din angajamentul Comisiei pentru statul de drept și că, împreună cu viitoarea strategie anticorupție a UE, „transmit un mesaj clar: această Comisie va lua măsuri decisive împotriva celor care trădează încrederea publică”.

Michael McGrath, comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, a spus că „corupția nu este o infracțiune fără victime”. El a afirmat că aceasta drenează resurse publice, distorsionează competiția corectă și erodează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

„Prin aceste noi reguli, ne consolidăm capacitatea de a preveni corupția, de a-i urmări mai eficient pe cei responsabili și de a asigura o abordare mai coerentă în întreaga UE”, a spus McGrath. Potrivit lui, obiectivul este protejarea integrității democrațiilor și garantarea faptului că puterea publică este exercitată în interes public.

Intrarea în vigoare a directivei nu înseamnă că toate regulile devin automat aplicabile în dreptul penal național. Statele membre au, în general, 24 de luni pentru transpunere. Pentru prevederile privind evaluările de risc și strategiile naționale anticorupție, termenul este de 36 de luni.

Noua directivă înlocuiește două instrumente mai vechi ale UE: cadrul din 2003 privind corupția în sectorul privat și convenția din 1997 privind corupția care implică funcționari ai Comunităților Europene sau ai statelor membre. Actualizarea era necesară pentru a acoperi mai bine formele moderne de corupție și pentru a reduce fragmentarea aplicării regulilor.

Pentru companii, schimbarea poate avea efecte directe asupra programelor de conformitate, controalelor interne, procedurilor de due diligence și gestionării riscurilor în achiziții, contracte publice, relații cu intermediari și operațiuni transfrontaliere. Pentru autorități, directiva oferă o bază comună pentru cooperare penală și pentru urmărirea faptelor care depășesc frontierele unui singur stat membru.

Directiva face parte dintr-o agendă anticorupție mai amplă. Comisia pregătește o strategie anticorupție a UE, pentru care consultarea publică și cererea de contribuții sunt deschise până la 6 iulie. Strategia ar urma să completeze cadrul penal printr-o abordare mai largă privind prevenirea, integritatea, transparența și cooperarea instituțională.

Corupția este tratată de Comisie ca o problemă de stat de drept, securitate, competitivitate și protecție a banului public. În propunerea legislativă din 2023, Comisia arăta că fenomenul afectează instituțiile democratice, reduce eficiența cheltuielilor publice, creează incertitudine pentru mediul de afaceri și poate facilita criminalitatea organizată sau ingerințele ostile. În orientările politice pentru perioada 2024-2029, lupta împotriva corupției apare în legătură cu statul de drept, protejarea intereselor financiare ale UE și capacitatea Parchetului European de a trata cazuri transfrontaliere grave care afectează fondurile Uniunii.

https://2eu.brussels/ro/stiri/uniunea-europeana-intareste-regulile-penale-impotriva-coruptiei-in-toate-statele-membre