Comisia va crea o coaliție europeană a companiilor împotriva traficului de persoane

Comisia Europeană include în noua strategie împotriva traficului de persoane o coaliție europeană a companiilor, menită să reducă riscurile de exploatare și să ajute la identificarea mai rapidă a cazurilor. Strategia prevede și cooperare mai strânsă între inspectorii de muncă prin Autoritatea Europeană a Muncii, într-un context în care peste 20.000 de victime au fost înregistrate în UE în 2023 și 2024.

Comisia Europeană va crea o coaliție europeană a companiilor împotriva traficului de persoane și vrea să intensifice cooperarea dintre inspectorii de muncă din statele membre prin Autoritatea Europeană a Muncii. Cele două măsuri fac parte din noua strategie UE împotriva traficului de persoane, prezentată pe 16 octombrie, care încearcă să răspundă mai bine exploatării prin muncă, recrutării online și caracterului tot mai transfrontalier al rețelelor de trafic.

Pe scurt

Comisia va crea o coaliție europeană a companiilor pentru prevenirea exploatării și identificarea mai rapidă a riscurilor de trafic.

Inspectoratele de muncă din statele UE ar urma să coopereze mai strâns prin Autoritatea Europeană a Muncii, cu accent pe exploatarea prin muncă.

Peste 20.000 de victime au fost înregistrate în UE în 2023 și 2024, cu 16,1% mai multe decât în perioada 2021-2022.

Strategia tratează și recrutarea prin platforme online și utilizarea tehnologiei și inteligenței artificiale de către traficanți.

Documentul stabilește direcții de politică și acțiuni ale Comisiei, dar nu introduce prin el însuși obligații juridice noi pentru companii.

Implicarea sectorului privat este una dintre cele șase direcții ale noii strategii. Comisia pornește de la ideea că firmele pot întâlni riscuri de trafic și exploatare în recrutare, subcontractare, lanțurile de aprovizionare sau la locul de muncă și pot contribui la observarea unor semnale pe care autoritățile le identifică mai greu. Coaliția europeană anunțată ar urma să creeze un cadru de cooperare cu mediul de afaceri pentru prevenire și detectare timpurie. Documentele publicate acum nu stabilesc însă o listă de companii participante, o dată exactă de lansare sau obligații suplimentare pentru firmele care nu participă.

Aceeași componentă a strategiei vizează inspectoratele de muncă. Comisia spune că va sprijini statele membre pentru a consolida cooperarea dintre inspectori prin Autoritatea Europeană a Muncii. Miza este importantă mai ales în cazurile de exploatare prin muncă, unde identificarea unei victime poate începe în timpul unui control la un loc de muncă, înainte ca situația să ajungă la poliție sau procurori.

Autoritatea Europeană a Muncii are deja experiență în cooperarea dintre autoritățile naționale în cazuri cu dimensiune transfrontalieră, iar întâlniri comune între inspectorate și structuri de aplicare a legii au abordat inclusiv traficul de persoane pentru exploatare prin muncă. Noua strategie nu transformă ELA într-o autoritate europeană care înlocuiește inspectoratele naționale. Controalele și competențele de aplicare rămân în primul rând naționale, iar rolul european este de a facilita cooperarea.

Comisia justifică schimbarea de abordare și prin evoluția traficului. Peste 20.000 de victime au fost înregistrate în statele UE în 2023 și 2024, cu 16,1% mai multe decât în cei doi ani anteriori. Cifra se referă la victimele identificate și înregistrate de autorități și nu reprezintă o estimare a tuturor persoanelor traficate. Diferențele dintre state pot reflecta atât amploarea fenomenului, cât și capacitatea autorităților de a depista și înregistra victimele.

Exploatarea nu se limitează la exploatarea sexuală. Datele europene includ victime ale exploatării prin muncă, criminalității forțate, cerșetoriei forțate, căsătoriei forțate și altor forme. Comisia arată și că traficul este tot mai legat de tehnologie, platformele online și instrumentele digitale fiind folosite pentru contactarea, recrutarea, manipularea sau controlarea victimelor.

Prima direcție a strategiei este, în consecință, utilizarea mai bună a tehnologiei pentru prevenire, detectare și investigații. Comisia vrea ca răspunsul autorităților să țină pasul cu metodele digitale folosite de traficanți, inclusiv cu utilizarea inteligenței artificiale. Strategia nu creează o nouă infracțiune legată de AI, dar pune investigarea mediului digital printre prioritățile operaționale.

O altă direcție urmărește destructurarea rețelelor transfrontaliere asociate criminalității organizate. Comisia propune cooperare polițienească mai apropiată, investigații bazate pe informații, urmărirea fluxurilor financiare și recuperarea activelor. Logica este că eliminarea unei situații individuale de exploatare nu este suficientă dacă structura criminală, veniturile și mecanismele de recrutare rămân intacte.

Strategia tratează separat riscurile care apar pe rutele de migrație. Potrivit datelor utilizate de Comisie, 36% dintre victimele înregistrate erau cetățeni UE, iar 64% cetățeni din afara Uniunii. Măsurile de screening, procedurile la frontieră și garanțiile din sistemele de primire sunt prezentate drept puncte în care persoanele vulnerabile pot fi identificate mai devreme. Traficul de persoane nu presupune însă în mod necesar trecerea unei frontiere, iar cetățenii unui stat pot fi exploatați chiar în propria țară.

Crizele formează o altă categorie de risc. Pornind de la experiența planului anti-trafic legat de Ucraina, Comisia intenționează să dezvolte orientări operaționale pentru identificarea și gestionarea riscurilor de trafic în situații de criză. Acestea ar urma să implice agenții UE, autorități naționale și organizații ale societății civile.

Ultimul pilon privește protecția persoanelor vulnerabile și a victimelor. Comisia insistă ca sprijinul și drepturile victimelor să rămână parte a răspunsului polițienesc și judiciar, nu o etapă separată care începe după încheierea investigației. Identificarea timpurie este importantă inclusiv pentru accesul la servicii, protecție și mecanismele naționale de referire.

Pentru România, problema rămâne relevantă și dincolo de comparațiile europene. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane a înregistrat 707 victime în 2025, după 610 în 2024. ANITP arată că exploatarea sexuală a rămas principala formă de exploatare, în timp ce traficul prin muncă și recrutarea prin mijloace digitale continuă să necesite intervenții distincte. Datele naționale sunt produse prin propriul sistem de identificare și nu trebuie confundate mecanic cu totalurile Eurostat, care urmează metodologia europeană de raportare.

Noua strategie vine după revizuirea legislației europene anti-trafic. Directiva modificată în 2024 a extins cadrul UE la forme precum exploatarea maternității surogat, căsătoria forțată și adopția ilegală, a întărit protecția victimelor și a introdus noi cerințe privind prevenirea și coordonarea. Statele membre aveau termen până la 15 iulie 2026 pentru transpunerea modificărilor în legislația națională.

Strategia din octombrie 2026 nu înlocuiește această directivă și nu modifică prin ea însăși legislația aplicabilă. Ea stabilește prioritățile Comisiei pentru următoarea etapă, inclusiv cooperarea cu firmele, inspectoratele de muncă, agențiile UE, statele partenere și organizațiile internaționale. Parlamentul European și Consiliul urmează să discute documentul, iar coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane va lucra cu coordonatorii naționali și ceilalți actori pentru implementarea acțiunilor prevăzute.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-va-crea-o-coalitie-europeana-a-companiilor-impotriva-traficului-de-persoane