UE avertizează că lipsa finanțării ar putea slăbi din 2028 sistemul mondial de detectare a testelor nucleare

Sistemul mondial care permite detectarea posibilelor teste nucleare riscă o reducere semnificativă a capacității sale începând cu perioada bugetară 2028–2029, dacă nu sunt asigurate fonduri suficiente pentru întreținerea rețelei de monitorizare. Uniunea Europeană a formulat avertismentul la 19 octombrie 2026, în deschiderea celei de-a 70-a sesiuni a Grupului de lucru A al Comisiei pregătitoare a Organizației Tratatului de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare (CTBTO), care are loc la Viena între 19 și 21 octombrie. UE susține o realocare internă pentru acoperirea nevoilor urgente din 2026 și solicită statelor semnatare să își achite contribuțiile restante.

Pe scurt Capacitatea rețelei internaționale de detectare a testelor nucleare ar putea scădea semnificativ în 2028–2029, dacă întreținerea nu primește finanțarea necesară, potrivit avertismentului transmis de UE. Bugetul CTBTO pentru 2026–2027 nu are creștere nominală, iar întreținerea rețelei depinde în continuare de soluții financiare temporare și realocări interne. UE susține un transfer în interiorul Fondului pentru Investiții de Capital, pentru acoperirea unor necesități urgente de întreținere în 2026. Declarația nu confirmă adoptarea transferului. UE cere plata contribuțiilor restante, după o scădere semnificativă a ratei de colectare față de anul precedent. Statele membre ale UE și-au achitat integral contribuțiile obligatorii. Republica Moldova se alătură poziției europene. UE afirmă că a oferit suplimentar peste 36 de milioane de euro în contribuții voluntare pentru activitățile CTBTO în ultimii 20 de ani. IMS funcționează deja, iar aproximativ 90% dintre cele 337 de instalații prevăzute sunt operaționale. Inspecțiile la fața locului sunt încă în pregătire și vor putea fi solicitate numai după intrarea în vigoare a tratatului, care depinde de ratificarea tuturor celor 44 de state din anexa 2.

Rețeaua vizată de avertisment este Sistemul Internațional de Monitorizare (International Monitoring System, IMS), infrastructura tehnică dezvoltată pentru verificarea respectării interdicției experiențelor nucleare. Când va fi complet, sistemul va cuprinde 321 de stații de monitorizare și 16 laboratoare, găzduite de 89 de țări. Aproximativ 90% dintre cele 337 de instalații prevăzute sunt deja operaționale. Datele colectate sunt transmise către Centrul Internațional de Date de la Viena.

Sistemul folosește patru tehnologii complementare. Stațiile seismice înregistrează undele care se propagă prin Pământ și pot semnala explozii subterane. Rețeaua seismică este concepută cu 50 de stații primare, care transmit continuu date în timp real, și 120 de stații auxiliare, care furnizează date la cerere. Stațiile hidroacustice detectează unde sonore în oceane, iar cele de infrasunete înregistrează variații de presiune atmosferică la frecvențe foarte joase produse de evenimente de mare intensitate. Instalațiile de monitorizare a radionuclizilor pot identifica particule și gaze radioactive care oferă indicii despre natura nucleară a unei explozii.

Centrul Internațional de Date prelucrează informațiile și pune la dispoziția statelor semnatare atât datele brute, cât și rezultatele analizelor. Evaluarea finală a naturii unui eveniment revine statelor.

Întreținerea rețelei presupune repararea și înlocuirea echipamentelor, calibrarea senzorilor și menținerea comunicațiilor. Unele stații se află în zone izolate, unde intervențiile sunt dificile și costisitoare. Instalațiile mai vechi pot necesita modernizări în paralel cu finalizarea rețelei.

Pentru certificare, echipamentele, infrastructura și configurarea unei stații trebuie să respecte specificațiile CTBTO, iar datele să fie transmise la Viena în timp util. Autenticitatea datelor este protejată prin semnături digitale și dispozitive de detectare a intervențiilor neautorizate. Stațiile certificate sunt operate de instituții locale, în baza unor contracte cu CTBTO, cu monitorizarea calității și disponibilității datelor.

În declarația de la Viena, UE afirmă că bugetul pentru 2026–2027, construit pe principiul creșterii nominale zero, exercită presiuni asupra acestor activități. Menținerea aceleiași valori nominale a bugetului nu garantează păstrarea puterii sale de cumpărare atunci când costurile echipamentelor, serviciilor și personalului cresc. În acest context, activitățile de întreținere a IMS continuă să depindă de aporturi temporare de lichidități și redistribuirea resurselor disponibile între fonduri.

Potrivit Secretariatului Tehnic Provizoriu al CTBTO, în absența finanțării necesare pentru întreținere, în perioada 2028–2029 ar putea apărea o scădere semnificativă a capacității sistemului. Această proiecție a fost invocată de UE pentru a susține necesitatea unei strategii financiare pe termen lung. Declarația nu indică o reducere procentuală a capacității și nici stațiile care ar urma să fie afectate. Este vorba despre un risc pentru perioada următoare, nu despre constatarea unei întreruperi deja produse.

Pentru a răspunde necesităților imediate, Uniunea Europeană sprijină transferul unor resurse între cele două subfonduri ale Fondului pentru Investiții de Capital al organizației. Propunerea privește anul 2026 și urmărește acoperirea cerințelor urgente de întreținere a rețelei. Ea este susținută și de Grupul Consultativ al CTBTO, potrivit declarației europene. Totuși, sprijinul exprimat de UE nu reprezintă dovada că transferul a fost aprobat definitiv sau executat.

Problema depășește redistribuirea resurselor disponibile într-un singur an bugetar. UE consideră că aporturile temporare de lichidități nu pot înlocui o finanțare stabilă pe termen lung. Chiar dacă realocările permit rezolvarea unor probleme urgente, acestea nu garantează existența fondurilor necesare pentru înlocuirea echipamentelor, actualizările tehnologice și menținerea performanței rețelei pe termen lung. De aceea, UE susține o strategie de întreținere finanțată corespunzător, care să orienteze prioritățile Secretariatului Tehnic Provizoriu pentru următorul exercițiu bugetar.

CTBTO are un buget de aproximativ 139,31 milioane de dolari SUA pentru 2026, potrivit informațiilor publicate de organizație. Finanțarea provine în principal din contribuțiile obligatorii repartizate statelor semnatare, completate de contribuții voluntare. Bugetul total acoperă activități mai ample decât întreținerea stațiilor de monitorizare, inclusiv analiza datelor, pregătirea inspecțiilor la fața locului, administrația și cooperarea tehnică. Prin urmare, această sumă nu reprezintă deficitul de finanțare al IMS și nici valoarea transferului intern discutat.

Dificultățile financiare sunt amplificate de întârzierile la plata contribuțiilor. UE avertizează asupra unei scăderi semnificative a ratei de colectare comparativ cu anul precedent și cere tuturor statelor semnatare să își achite contribuțiile și restanțele fără întârziere. Declarația nu stabilește o dată-limită calendaristică pentru plată. Organizația poate avea un buget adoptat, dar să nu dispună la momentul necesar de toate resursele financiare prevăzute, ceea ce limitează capacitatea Secretariatului de a executa activitățile programate.

Toate statele membre ale Uniunii Europene și-au achitat integral contribuțiile obligatorii, potrivit declarației din 19 octombrie. UE subliniază și contribuțiile sale voluntare suplimentare pentru monitorizare și verificare, care au depășit 36 de milioane de euro cumulat în ultimii 20 de ani. Această valoare reprezintă sprijinul istoric oferit în perioada menționată, nu o nouă alocare de 36 de milioane de euro pentru 2026.

Declarația europeană privește și pregătirea inspecțiilor la fața locului (On-Site Inspections, OSI), o componentă distinctă a regimului de verificare. UE așteaptă rezultatele exercițiului integrat de teren aflat în desfășurare, pentru a evalua experiența acumulată și a adapta viitoarele activități la constrângerile financiare. Monitorizarea IMS funcționează deja, însă inspecțiile prevăzute de tratat vor putea fi solicitate numai după intrarea sa în vigoare. Până atunci, CTBTO pregătește inspectori, echipamente și proceduri și le testează prin exerciții. Stațiile identifică semnale care pot indica o explozie; o inspecție ar urmări obținerea de probe suplimentare în zona evenimentului suspect.

Tratatul de Interzicere Totală a Experiențelor Nucleare a fost deschis spre semnare în 1996 și interzice exploziile nucleare de orice tip. El nu a intrat încă în vigoare: este necesară ratificarea de către toate cele 44 de state enumerate în anexa 2. Tratatul prevede intrarea în vigoare la 180 de zile după depunerea ultimului dintre instrumentele de ratificare cerute acestor state. Comisia pregătitoare CTBTO dezvoltă și operează infrastructura de verificare în anticiparea intrării în vigoare. Sistemul tehnic funcționează deja și a demonstrat că poate detecta evenimente precum cele șase teste nucleare anunțate de Coreea de Nord între 2006 și 2017.

UE solicită statelor care nu au semnat sau ratificat tratatul să facă acest lucru fără noi condiții și susține respectarea moratoriului asupra exploziilor nucleare până la intrarea sa în vigoare. Această poziție reflectă rolul pe care Uniunea îl atribuie verificării independente în arhitectura internațională de neproliferare și dezarmare nucleară.

Republica Moldova se numără printre cele 12 state din afara UE care s-au alăturat declarației prezentate la Viena, alături de Albania, Andorra, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Ucraina și Turcia. Alinierea reflectă sprijinul diplomatic pentru poziția europeană și nu presupune automat o contribuție financiară suplimentară din partea acestor state.

Grupul de lucru A este responsabil de problemele administrative și financiare ale Comisiei pregătitoare CTBTO. A 70-a sesiune se desfășoară între 19 și 21 octombrie 2026, iar poziția UE a fost prezentată în cadrul discuțiilor privind bugetul și prioritățile organizației. Rezultatul acestor deliberări va conta pentru modalitatea de acoperire a nevoilor din 2026, însă avertismentul pentru 2028–2029 indică necesitatea unei soluții care să depășească actualul exercițiu bugetar.