UE și 11 țări susțin sancțiuni coordonate împotriva rețelelor nord-coreene de lucrători IT și a cooperării cu Rusia

O declarație comună a UE și a 11 țări susține măsurile americane, australiene și europene împotriva rețelelor prin care Coreea de Nord obține venituri din munca în străinătate, fraude IT și cooperarea cu Rusia. SUA au sancționat zece persoane și o entitate la 28 octombrie, după deciziile Australiei și Consiliului UE. Autoritățile atribuie acestor rețele finanțarea programelor nucleare și balistice ale Phenianului. Declarația nu adoptă sancțiuni europene suplimentare.

Uniunea Europeană și 11 țări partenere au anunțat miercuri, 28 octombrie 2026, sprijinul pentru sancțiunile coordonate care vizează rețelele de lucrători nord-coreeni din străinătate, activitățile cibernetice și cooperarea dintre Phenian și Moscova. Declarația comună leagă măsurile europene din 12 octombrie de cele adoptate de Australia la 23 octombrie și de noile sancțiuni americane împotriva a zece persoane și unei entități. Potrivit autorităților, aceste rețele obțin venituri pentru programele nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord, inclusiv prin angajarea frauduloasă a unor specialiști IT în companii străine. Declarația nu constituie un nou pachet de sancțiuni al UE.

Pe scurt

1. UE și 11 țări susțin coordonarea măsurilor americane, australiene și europene împotriva rețelelor prin care Coreea de Nord obține venituri din munca în străinătate, fraude IT și cooperarea cu Rusia. Fiecare jurisdicție își aplică propriile acte de sancționare.

2. SUA au inclus pe liste zece persoane și o entitate la 28 octombrie. Printre cei vizați se află doi intermediari ruși și șase lucrători IT asociați unui centru nord-coreean din Rusia. OFAC atribuie celor șase lucrători venituri cumulate de peste 750.000 de dolari începând din 2025.

3. Australia a sancționat două persoane și două entități la 23 octombrie. Consiliul UE adăugase trei persoane și patru entități la 12 octombrie, ducând lista europeană autonomă pentru Coreea de Nord la 80 de persoane și 25 de entități.

4. Înghețarea sau blocarea activelor și interdicțiile de tranzacționare decurg din actele fiecărei jurisdicții. Sumele citate de Trezoreria SUA descriu tranzacții ori venituri atribuite celor sancționați, nu fonduri deja recuperate sau confiscate.

5. Pentru companiile care recrutează personal IT la distanță, autoritățile semnalează riscuri legate de identități false, furt de date și extorcare. Declarația comună cere aplicarea rezoluțiilor ONU, fără să introducă prin ea însăși obligații europene suplimentare pentru întreprinderi.

Declarația a fost publicată în numele Australiei, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Țărilor de Jos, Noii Zeelande, Republicii Coreea, Regatului Unit, Statelor Unite și Uniunii Europene. Cele 12 părți susțin măsurile adoptate în cursul lunii octombrie de UE, Australia și SUA pentru a împiedica finanțarea programelor de armament nord-coreene și a contracara cooperarea militară ruso-nord-coreeană pe care o consideră contrară sancțiunilor ONU. Participarea la declarație nu înseamnă că toate cele 11 țări au adoptat simultan sancțiuni noi.

Măsurile americane din 28 octombrie se concentrează asupra rețelelor de lucrători IT. Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, cunoscut ca OFAC, afirmă că acestea folosesc documente falsificate, identități furate și profiluri fictive pentru a obține locuri de muncă în companii legitime din Statele Unite și din țările aliate. Potrivit instituției, autoritățile nord-coreene preiau cea mai mare parte a salariilor și folosesc veniturile pentru programele de arme de distrugere în masă și de rachete balistice.

Riscul pentru angajatori depășește plata unor servicii sub o identitate falsă. Trezoreria arată că lucrători nord-coreeni au exploatat accesul la rețelele companiilor pentru a instala programe malițioase, a extrage date sensibile și a fura informații protejate. Instituția semnalează și extorcarea întreprinderilor prin folosirea datelor astfel obținute. Aceste constatări sunt atribuite autorităților americane; includerea pe o listă de sancțiuni este o măsură administrativă restrictivă, nu o condamnare penală.

Unul dintre intermediarii sancționați, cetățeanul rus Vitold Viktorovich Obertas, ar fi efectuat, începând din ianuarie 2025, conversii de criptomonede de aproape două milioane de dolari și alte tranzacții valutare de cel puțin 1,25 milioane de dolari pentru oficiali nord-coreeni. Un alt cetățean rus, Ilya Aleksandrovich Boykov, ar fi sprijinit compania Alis prin operațiuni cu criptomonede echivalente cu 3,5 milioane de dolari începând din 2024. Alis fusese deja sancționată de SUA în martie 2024. Valorile indică activitățile financiare atribuite acestor intermediari, nu prejudicii stabilite de o instanță sau sume confiscate.

Singura entitate nou desemnată în această acțiune este First Financial and Technical Development Center (FFTDC), descris de OFAC ca un centru controlat de Coreea de Nord și localizat în Rusia. Potrivit Trezoreriei, lucrătorii IT utilizați de acesta au generat venituri de mai multe milioane de dolari pentru regimul de la Phenian. Șase dintre lucrătorii asociați centrului au fost sancționați separat, OFAC atribuindu-le venituri cumulate de peste 750.000 de dolari începând din 2025. Aceste cifre au domenii și perioade de referință diferite și nu sunt prezentate ca un total nou al operațiunii.

În regimul american, bunurile și interesele patrimoniale ale persoanelor desemnate aflate în SUA sau în posesia ori sub controlul persoanelor americane sunt blocate. Regula se aplică și entităților deținute, direct sau indirect, individual ori cumulat, în proporție de cel puțin 50% de una sau mai multe persoane blocate. Tranzacțiile persoanelor americane sau cele efectuate în ori prin SUA care implică asemenea bunuri sunt, în general, interzise, sub rezerva autorizațiilor și excepțiilor aplicabile. Aceste efecte decurg din normele SUA și nu se transferă automat în dreptul UE.

Australia a adoptat la 23 octombrie sancțiuni financiare țintite împotriva a două persoane și două entități nord-coreene care, potrivit guvernului de la Canberra, facilitează rețelele de lucrători IT. Persoanele desemnate sunt vizate și de interdicții de călătorie. Ministerul australian de Externe a explicat că acești lucrători obțin angajări la distanță pretinzând că sunt cetățeni ai altor țări și că măsurile au fost coordonate cu partenerii internaționali, inclusiv cu UE.

În Uniunea Europeană, Consiliul adăugase trei persoane și patru entități pe lista autonomă de sancțiuni la 12 octombrie. Motivele comunicate privesc sprijinirea programelor nucleare și balistice, eludarea sancțiunilor ONU și intensificarea legăturilor cu Rusia, inclusiv prin trimiterea de lucrători nord-coreeni, cooperare industrială și schimburi de armament și petrol. După această decizie, lista autonomă a UE cuprinde 80 de persoane și 25 de entități, în completarea măsurilor ONU transpuse în dreptul european.

Printre cei vizați de UE se află Ri Song Jin, cercetător și funcționar în domeniul rachetelor, despre care Consiliul afirmă că a fost trimis în Rusia pentru a sprijini utilizarea rachetelor nord-coreene. Au fost incluse și compania imobiliară rusă Samolet Group și directoarea sa generală, Anna Nikolaevna Akinshina, în legătură cu angajarea unor lucrători nord-coreeni la proiecte de construcții din Vladivostok. Alte desemnări privesc proiecte industriale și transporturi de produse petroliere rafinate din Rusia către Coreea de Nord. Măsurile prevăd înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă ori în beneficiul lor; persoanele fizice sunt supuse și unei interdicții de călătorie în UE.

Documentarea invocată de parteneri provine de la Multilateral Sanctions Monitoring Team (MSMT), un mecanism creat de 11 guverne în octombrie 2024, după ce Rusia a blocat prin veto prelungirea mandatului grupului de experți al ONU. MSMT nu este un nou organism al Consiliului de Securitate. Primele sale două rapoarte au analizat cooperarea militară dintre Rusia și Coreea de Nord și activitățile cibernetice și ale lucrătorilor IT. Al treilea, publicat la 16 septembrie 2026, tratează utilizarea muncii nord-coreene în străinătate pentru obținerea de venituri, cu o prezență importantă în China și Rusia, potrivit informațiilor statelor participante.

Rezoluțiile Consiliului de Securitate continuă să se aplice și după încetarea mandatului fostului grup de experți. Rezoluția 2397 din 2017 a impus repatrierea lucrătorilor nord-coreeni care obțin venituri în străinătate, cu respectarea condițiilor juridice aplicabile, și a înăsprit restricțiile privind aprovizionarea cu petrol. Prin declarația din 28 octombrie, partenerii cer tuturor statelor membre ONU, în special membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate, să aplice integral aceste rezoluții și reafirmă obiectivul denuclearizării complete, verificabile și ireversibile a Coreei de Nord.

Pentru întreprinderile europene care contractează servicii IT, anunțul pune în prim-plan verificarea identității colaboratorilor, protejarea accesului la sistemele interne și identificarea beneficiarilor plăților. Schimbarea din 28 octombrie constă în noile desemnări americane și în sprijinul multilateral pentru coordonarea măsurilor, în timp ce obligațiile concrete ale companiilor rămân cele stabilite de regimurile de sancțiuni care li se aplică.

https://2eu.brussels/ro/news/ue-si-11-tari-isi-coordoneaza-sanctiunile-impotriva-retelelor-nord-coreene-care-finanteaza-programele-militare-prin-fraude-informatice