Studiu pentru Parlamentul European: intervențiile statelor în preluările bancare pot fragmenta piața unică

Intervențiile guvernelor în preluările bancare din interiorul Uniunii Europene pot alimenta protecționismul și fragmentarea pieței unice, avertizează un studiu realizat pentru comisia ECON a Parlamentului European. Analiza, semnată de Christos Gortsos și Enrico Tinti și publicată în octombrie 2026, compară regimurile din Franța, Germania, Italia și Spania. Autorii recunosc necesitatea protejării securității și ordinii publice, dar susțin că aceste mecanisme nu trebuie folosite pentru a dirija creditarea și investițiile către economia națională. Concluziile le aparțin și nu constituie o poziție oficială a Parlamentului.

Pe scurt

Studiul compară puterile de intervenție în tranzacțiile financiare din Franța, Germania, Italia și Spania, distingând achizițiile din țări terțe de operațiunile între investitori din UE sau din aceeași țară.

Controlul investițiilor poate proteja interese de securitate și ordine publică. Autorii avertizează însă că obiectivele pur economice nu justifică restricții asupra libertăților pieței unice.

Exemplele UniCredit–Banco BPM și BBVA–Sabadell sunt cazuri istorice: oferta UniCredit a fost retrasă în iulie 2025, iar tentativa BBVA a eșuat în octombrie 2025. În cazul spaniol, intervenția a folosit dreptul concurenței, nu mecanismul de verificare a investițiilor străine.

Comisia a deschis proceduri împotriva competențelor de intervenție ale Italiei și Spaniei. În dosarul spaniol, evaluarea juridică a fost completată printr-o scrisoare suplimentară din 4 iunie 2026; aceasta nu este o hotărâre a unei instanțe.

Analiza recomandă soluții europene și supraveghere prudențială solidă. Separat, Comisia a anunțat propuneri legislative bancare pentru primul trimestru din 2027; studiul nu schimbă normele și nu aprobă vreo fuziune.

Cercetarea examinează o limită esențială a intervenției statului: protejarea unui interes legitim nu oferă guvernelor libertatea de a bloca sau condiționa orice tranzacție. O restricție trebuie evaluată în raport cu dreptul UE, cu riscul invocat și cu proporționalitatea măsurii. Pentru investițiile din țări terțe, controlul poate constitui, în situații excepționale, o protecție legitimă împotriva unor amenințări reale la securitate și ordine publică. Aplicarea lui unor investitori din UE, inclusiv în tranzacții interne, este mai controversată, deoarece poate ascunde obiective economice protecționiste.

Cele patru regimuri naționale nu au același domeniu de aplicare. Studiul arată că ele diferă în privința investitorilor, activităților și operațiunilor supuse verificării, inclusiv a situațiilor în care pot fi examinați investitori europeni. Comparația nu descrie un drept general al statelor de a decide cine poate cumpăra o bancă. Ea urmărește cum se intersectează normele naționale cu libertatea de stabilire, libera circulație a capitalurilor și competențele europene.

În sectorul bancar, verificarea investițiilor, controlul concurenței și supravegherea prudențială au obiective distincte. Autoritățile de concurență examinează efectele unei concentrări asupra pieței, în timp ce supraveghetorii evaluează riscurile pentru instituțiile financiare. Autorii subliniază că intervenția politică nu poate substitui aceste evaluări sau folosi securitatea drept pretext pentru a impune preferințe naționale în politica de creditare.

Cazul italian ilustrează suprapunerea acestor mecanisme. În aprilie 2025, guvernul a impus condiții ofertei UniCredit pentru Banco BPM prin prerogativele sale speciale de control al investițiilor. Comisia a autorizat separat concentrarea, cu angajamente de concurență, în iunie, iar UniCredit și-a retras oferta la 22 iulie 2025. Comisia a deschis la 21 noiembrie 2025 o procedură privind legislația italiană, considerând că aceasta risca să permită intervenții economice nejustificate și să se suprapună competențelor BCE. Studiul consemnează și modificările legislative adoptate de Italia în 2026 ca răspuns la obiecții.

În Spania, guvernul a impus condiții suplimentare preluării Banco Sabadell de către BBVA printr-o etapă a procedurii naționale de concurență. Oferta nu a fost supusă mecanismului de verificare a investițiilor străine și a eșuat în octombrie 2025. Comisia deschisese procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor la 17 iulie 2025, contestând amploarea competențelor guvernamentale. La 4 iunie 2026, a adăugat în evaluarea sa dispozițiile noii directive privind cerințele de capital aplicabile achizițiilor și fuziunilor. Acestea sunt obiecțiile Comisiei în cadrul unei proceduri, nu o condamnare judiciară a Spaniei.

Autorii recunosc motivele îngrijorării guvernelor: o preluare poate ridica întrebări despre creditarea locală, relocarea unor funcții sau orientarea economisirii către altă piață. Ei recomandă însă abordarea acestor riscuri prin soluții la nivelul Uniunii și evaluări tehnice independente. În viziunea lor, consolidarea transfrontalieră poate susține competitivitatea grupurilor europene, însoțită de garanții prudențiale și de concurență, în locul unor intervenții naționale dictate de interese economice imediate.

Analiza se înscrie în dezbaterea deschisă de comunicarea Comisiei din 17 iulie 2026 privind competitivitatea bancară. Executivul european urmărește o piață mai integrată, utilizarea mai eficientă a capitalului și lichidității și simplificarea cerințelor, păstrând stabilitatea financiară. În explicațiile publicate la 30 iulie, directorul general al DG FISMA, John Berrigan, a indicat primul trimestru al anului 2027 pentru prezentarea propunerilor legislative. Acesta este calendarul anunțat pentru propuneri, nu data intrării în vigoare a unor reguli deja adoptate.

https://2eu.brussels/ro/news/interventiile-statelor-in-fuziunile-bancare-ridica-probleme-pentru-piata-unica-europeana