Banca Centrală Europeană spune că reformele supravegherii bancare au redus de la aproximativ trei luni la circa șapte zile timpul de procesare pentru anumite securitizări standardizate și cu risc mai redus și au diminuat cu aproximativ 55% numărul punctelor de date solicitate băncilor pentru testele de stres. Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere, a prezentat aceste rezultate drept exemple ale unei supravegheri mai selective și mai rapide, fără reducerea standardelor prudențiale.
Pe scurt
BCE spune că timpul de procesare pentru anumite securitizări standardizate și cu risc mai redus a scăzut de la aproximativ trei luni la circa șapte zile.
Numărul punctelor de date solicitate pentru testele de stres a fost redus cu aproximativ 55%, prin simplificarea formularelor și apropierea lor de raportările obișnuite.
Peste 100 de publicații cu orientări de supraveghere au fost analizate, iar aproximativ 40 au fost eliminate sau sunt retrase deoarece erau depășite, înlocuite ori nu mai erau considerate necesare.
BCE aplică o abordare în care domeniile cu prioritate mai mică nu mai primesc automat aceeași intensitate a supravegherii în fiecare an, pentru ca resursele să fie concentrate asupra riscurilor materiale.
Elderson respinge ideea că reducerea cerințelor de capital ar conduce automat la mai mult credit sau la o competitivitate mai mare și susține menținerea standardelor prudențiale.
Reforma face parte din programul mai amplu prin care supravegherea bancară europeană încearcă să reducă timpul și resursele consumate de procedurile standardizate. BCE a revizuit procesele de supraveghere de la început până la sfârșit pentru a elimina suprapunerile, a reduce solicitările de informații care nu sunt considerate necesare și a utiliza mai mult automatizarea pentru cazurile care îndeplinesc criterii prestabilite.
Unul dintre cele mai clare exemple este securitizarea. Pentru tranzacțiile standardizate și considerate mai puțin riscante, procesarea care dura anterior aproximativ trei luni a ajuns la o medie de circa șapte zile. BCE a introdus proceduri accelerate și pentru anumite decizii privind capitalul, iar în primele luni ale anului aproximativ 80% dintre cererile eligibile pentru reducerea fondurilor proprii au fost procesate în mai puțin de o săptămână.
Schimbările nu elimină evaluarea prudențială a tranzacțiilor. BCE spune că scurtarea termenelor provine din criterii de eligibilitate mai clare, formulare standardizate, automatizare și concentrarea analizelor mai aprofundate asupra cazurilor care implică riscuri mai ridicate. Procedurile accelerate pot fi folosite numai pentru operațiunile care se încadrează în condițiile stabilite de supraveghetor.
O simplificare importantă are loc și în testele de stres. BCE și Autoritatea Bancară Europeană au lucrat la formulare mai scurte și mai apropiate de informațiile pe care băncile le transmit deja prin raportarea prudențială obișnuită. Numărul punctelor de date solicitate pentru exercițiile relevante a fost redus cu aproximativ 55%, iar BCE pregătește și o abordare mai selectivă pentru verificarea calității informațiilor transmise.
Supraveghetorul încearcă în paralel să elimine raportările redundante din alte procese. Unul dintre pachetele periodice de raportare a fost redus deja cu aproximativ 20% din punctele de date, iar BCE lucrează cu alte autorități europene la identificarea solicitărilor care se suprapun. Pentru erorile minore din raportări este pregătită și o abordare bazată pe praguri de materialitate, cu scopul de a reduce numărul retransmiterilor care nu aduc informații relevante pentru evaluarea riscului.
Programul include și documentele prin care BCE explică băncilor așteptările sale. Supravegherea bancară europeană a analizat peste 100 de ghiduri și alte publicații acumulate de la crearea Mecanismului unic de supraveghere. Aproximativ 40 sunt eliminate, iar altele sunt simplificate, actualizate sau supuse unor revizuiri mai ample.
Schimbarea mai profundă privește însă modul în care BCE decide unde își concentrează atenția. Prin cadrul său privind toleranța la risc în supraveghere, echipele pot decide ca problemele cu prioritate mai scăzută dintr-o anumită bancă să nu fie analizate în fiecare an cu aceeași intensitate. BCE descrie această alegere drept o prioritizare deliberată, nu drept o renunțare la supravegherea riscului.
Logica este ca timpul economisit în cazurile standardizate sau cu risc mai redus să fie folosit pentru vulnerabilități considerate mai importante. Printre acestea se pot afla capitalul și lichiditatea, guvernanța, modelele de afaceri, reziliența operațională, riscurile geopolitice și efectele riscurilor legate de climă și natură. În cazurile în care o problemă importantă este identificată, BCE spune că simplificarea trebuie însoțită de intervenții mai rapide pentru ca banca să corecteze deficiențele.
Elderson a legat această abordare de dezbaterea europeană privind competitivitatea sectorului bancar. Potrivit acestuia, un cadru mai simplu și mai puțin prescriptiv nu presupune automat cerințe de capital mai mici. El a argumentat că reducerea standardelor prudențiale nu garantează o creștere a creditării, deoarece capitalul eliberat ar putea fi utilizat și pentru alte scopuri, inclusiv distribuții către acționari.
BCE separă astfel două componente ale dezbaterii despre simplificare. Prima privește procedurile pe care supraveghetorul le poate schimba direct, de la timpii de aprobare și raportări până la ghiduri și organizarea inspecțiilor. A doua privește legislația și cerințele prudențiale stabilite la nivel european, unde modificările depind de instituțiile care adoptă regulile.
Programul Next Level Supervision completează reforma procesului anual prin care BCE evaluează riscurile, capitalul și guvernanța băncilor. Implementarea reformelor continuă în 2026 și ulterior, iar BCE intenționează să publice indicatori care să permită evaluarea efectului practic al schimbărilor asupra băncilor și asupra activității de supraveghere.
Ultimele știri
19:50
19:46
19:38
19:33
19:26
Vezi mai multe știri