Parlamentul cere ca un viitor acord UE cu Azerbaidjanul să depindă de eliberarea deținuților politici

Orice viitor acord de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan trebuie condiționat de progrese concrete privind drepturile omului, inclusiv eliberarea deținuților politici, a cerut Parlamentul European joi, 8 octombrie. Rezoluția adoptată cu 492 de voturi pentru, 23 împotrivă și 60 de abțineri condamnă detenția liderului opoziției Ali Karimli, condamnarea apărătorului drepturilor omului Anar Mammadli și situația jurnalistului Anar Abdullayev. Eurodeputații cer și pregătirea unor măsuri țintite la nivel european, dar votul Parlamentului nu introduce el însuși sancțiuni și nu suspendă cooperarea energetică sau economică dintre UE și Azerbaidjan.

Pe scurt Parlamentul cere ca orice viitor acord UE–Azerbaidjan să depindă de progrese concrete privind drepturile omului și de eliberarea deținuților politici. Rezoluția solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Ali Karimli, Anar Mammadli și Anar Abdullayev. Anar Mammadli a fost condamnat în septembrie la 13 ani de închisoare, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a calificat verdictul drept arbitrar și a pus sub semnul întrebării caracterul echitabil al procesului. Parlamentul cere Înaltului Reprezentant al UE să pregătească măsuri țintite în cadrul regimului global european de sancțiuni pentru drepturile omului. Rezoluția este o poziție politică nelegislativă. Ea nu introduce automat sancțiuni, nu oprește importurile de energie și nu anulează actualul cadru de cooperare cu Azerbaidjanul.

Rezoluția concentrează presiunea asupra a trei cazuri. Ali Karimli este președintele Azerbaijan Popular Front Party, iar Parlamentul condamnă detenția sa și relatările privind condițiile în care este ținut. Eurodeputații cer eliberarea sa imediată și necondiționată și tratează cazul drept parte a unei probleme mai largi care afectează opoziția politică, organizațiile neguvernamentale, presa independentă și societatea civilă.

Anar Mammadli, cunoscut pentru activitatea de monitorizare a alegerilor și laureat al Premiului Václav Havel pentru Drepturile Omului în 2014, a fost condamnat la 13 ani de închisoare la 8 septembrie. În aceeași cauză, jurnalistul Anar Abdullayev a primit o pedeapsă de 12 ani. Raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru deținuții politici a afirmat după verdict că acuzațiile împotriva lui Mammadli par motivate politic și că procesul nu a oferit garanții fundamentale de echitate, cerând eliberarea sa și revizuirea independentă a condamnării.

Cazul lui Mammadli are și un istoric la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În legătură cu o procedură penală anterioară, Curtea constatase că detenția sa urmărea să îl reducă la tăcere și să îl pedepsească pentru activitatea din societatea civilă. Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei continua în 2026 să supravegheze executarea hotărârilor din grupul Mammadli și constata că mai multe măsuri individuale necesare nu fuseseră încă puse în aplicare.

Parlamentul salută separat faptul că economistul și activistul Gubad Ibadoghlu a ajuns recent în Europa pentru tratament medical de urgență, dar cere ca procedurile penale împotriva lui să fie abandonate. Eurodeputații insistă că posibilitatea de a primi tratament în afara Azerbaidjanului nu trebuie interpretată drept rezolvarea cazului său juridic.

Rezoluția extinde problema dincolo de cazurile individuale și critică folosirea legislației penale și a normelor de securitate națională împotriva organizațiilor neguvernamentale și a presei. Parlamentul cere Comisiei să își intensifice sprijinul pentru societatea civilă și publicațiile independente care funcționează în Azerbaidjan sau în exil și solicită ca relația diplomatică cu Baku să păstreze drepturile fundamentale printre condițiile sale centrale.

Eurodeputații cer Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate să pregătească măsuri țintite în cadrul Regimului global de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului. Aceasta este o solicitare adresată executivului diplomatic european și statelor membre, nu adoptarea sancțiunilor prin votul Parlamentului. Introducerea unor persoane pe listele europene de măsuri restrictive necesită o procedură separată la nivelul Consiliului.

Cea mai importantă consecință politică a rezoluției privește însă viitoarea arhitectură a relației cu Azerbaidjanul. Parlamentul spune explicit că orice nou acord de parteneriat trebuie să depindă de îmbunătățiri tangibile ale situației drepturilor omului, printre care eliberarea deținuților politici. Cererea apare într-un moment în care UE și Azerbaidjan discută atât reînnoirea Priorităților Parteneriatului, cât și un nou acord bilateral mai larg.

Cele două procese nu sunt identice. Relațiile juridice dintre UE și Azerbaidjan se bazează în prezent pe Acordul de parteneriat și cooperare intrat în vigoare în 1999. Negocierile pentru un nou acord bilateral au început în 2017 și erau încă menționate ca în desfășurare la Dialogul de securitate UE–Azerbaidjan din mai 2026.

Separat, Comisia a prezentat la 11 septembrie o propunere privind modificarea și prelungirea Priorităților Parteneriatului UE–Azerbaidjan pentru perioada 2026–2030. Aceste priorități funcționează în cadrul acordului existent și stabilesc domeniile în care părțile urmăresc să își dezvolte cooperarea. Rezoluția Parlamentului privind un viitor acord nu anulează această propunere și nici nu suspendă actualul Acord de parteneriat și cooperare.

Tensiunea dintre cooperarea strategică și situația drepturilor omului este vizibilă și în poziția Comisiei. În timpul vizitei sale la Baku din mai, Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a descris Azerbaidjanul drept un partener energetic important pentru Uniune și a indicat posibilități de aprofundare a cooperării în comerț, transport și digital. În aceeași declarație, ea a precizat că dialogul deschis privind drepturile omului rămâne parte integrantă a relației.

În dezbaterea din Parlament, poziția Comisiei a urmat această linie. Jessika Roswall, comisarul care a reprezentat Executivul european în plen, a spus că UE urmărește cu îngrijorare cazurile lui Ali Karimli și Anar Mammadli, dar a apărat continuarea dialogului cu Azerbaidjanul, argumentând că o relație mai apropiată poate oferi mai mult spațiu pentru discutarea problemelor dificile. Comisia a indicat totodată rolul Azerbaidjanului în securitatea energetică, conectivitatea dintre Europa și Asia și procesul de pace cu Armenia.

Parlamentul formulează o abordare mai condițională. Cooperarea strategică poate continua, dar aprofundarea ei printr-un viitor acord ar trebui să fie legată de rezultate verificabile privind libertățile fundamentale și deținuții politici. Rezoluția nu cere prin ea însăși oprirea livrărilor de gaze azere și nici nu suspendă acordurile energetice existente, chiar dacă în dezbaterea din plen unii eurodeputați au susținut măsuri mai ample asupra relației energetice.

Situația deținuților este documentată și de Consiliul Europei. Adunarea sa parlamentară arăta în iunie că o organizație neguvernamentală azeră identificase 328 de persoane drept deținuți politici în mai 2026. Această cifră provine de la Union for the Freedom of Political Prisoners of Azerbaijan și trebuie tratată ca estimarea organizației citate de PACE, nu ca un număr stabilit printr-o procedură judiciară individuală pentru fiecare caz.

Pentru relația UE–Azerbaidjan, votul din 8 octombrie nu produce prin el însuși o modificare juridică imediată. El stabilește însă poziția Parlamentului într-un moment în care cooperarea bilaterală este în curs de redefinire și transmite Comisiei și Consiliului criteriul pe care majoritatea eurodeputaților îl consideră necesar pentru un nou acord: progrese concrete privind drepturile omului și eliberarea persoanelor pe care Parlamentul le consideră deținute din motive politice.