Parlamentul European susține prelungirea până în august 2027 a derogării care permite detectarea voluntară a abuzului sexual online asupra copiilor

Parlamentul European a aprobat prelungirea până la 3 august 2027 a derogării din directiva ePrivacy care le permite furnizorilor de servicii online să detecteze voluntar materiale de abuz sexual asupra copiilor. Votul menține în vigoare măsurile actuale, care urmau să expire la 3 aprilie 2026, până la convenirea unui cadru legislativ permanent, dar eurodeputații cer ca aceste măsuri să rămână proporționale, țintite și să nu se aplice comunicațiilor criptate end-to-end.

Parlamentul European a susținut prelungirea până la 3 august 2027 a derogării temporare din directiva ePrivacy care permite detectarea voluntară a materialelor de abuz sexual asupra copiilor online, într-un vot de 458 pentru, 103 împotrivă și 63 de abțineri. Măsurile actuale, care urmau să expire la 3 aprilie 2026, sunt astfel menținute în vigoare pentru a permite ajungerea la un acord asupra cadrului juridic permanent.

Pe scurt

Parlamentul European a aprobat prelungirea derogării temporare până la 3 august 2027.

Derogarea permite detectarea voluntară online a materialelor de abuz sexual asupra copiilor.

Eurodeputații cer ca măsurile să rămână proporționale, țintite și limitate la ceea ce este necesar.

Parlamentul spune că aceste măsuri nu trebuie să se aplice comunicațiilor criptate end-to-end și nu trebuie să permită scanarea datelor de trafic împreună cu datele de conținut.

Dosarul este tratat ca o soluție interimară până la adoptarea cadrului legislativ permanent.

Votul din plen confirmă sprijinul Parlamentului pentru menținerea temporară a unei excepții de la normele de confidențialitate a comunicațiilor, într-un dosar în care instituțiile europene încearcă să evite un vid juridic înainte de finalizarea negocierilor asupra legii permanente. Parlamentul susține extinderea derogării, dar încearcă în același timp să traseze limite clare privind proporționalitatea intervenției și protecția drepturilor fundamentale.

Potrivit poziției adoptate, măsurile voluntare trebuie să rămână proporționale și țintite și nu ar trebui să se aplice comunicațiilor criptate end-to-end. Eurodeputații mai spun că nu ar trebui permisă nici scanarea datelor de trafic împreună cu datele de conținut. Această formulare fixează una dintre liniile politice centrale ale Parlamentului în dosar: prelungirea instrumentului temporar este acceptată, dar fără extinderea lui către o supraveghere generalizată a comunicațiilor.

Parlamentul mai cere ca tehnologia utilizată pentru detectarea voluntară a materialelor de abuz sexual asupra copiilor să fie limitată la materiale deja identificate ca atare sau semnalate ca potențial CSAM de către un utilizator, un semnalator de încredere sau o organizație. În plus, măsurile ar trebui să vizeze utilizatori sau grupuri specifice de utilizatori suspectați în mod rezonabil că au legături cu astfel de materiale. Formula restrânge explicit domeniul de aplicare al derogării și mută accentul de la scanarea extinsă la intervenții direcționate.

Raportoarea Birgit Sippel a încadrat votul în registrul echilibrului dintre protecția copiilor și drepturile fundamentale. După vot, ea a declarat: „Avem responsabilitatea de a aborda crima îngrozitoare a abuzului sexual asupra copiilor, protejând în același timp drepturile fundamentale ale tuturor.”

Ea a descris derogarea interimară, pe care o susține, drept „un instrument temporar, strict limitat, care le permite furnizorilor să continue măsurile voluntare de detectare în condiții specifice”. În același timp, a insistat că această prelungire „trebuie să respecte criptarea end-to-end”. Potrivit acesteia, restrângerea domeniului extensiei la materiale de abuz sexual asupra copiilor identificate anterior și hash-uite și la materiale semnalate de semnalatori este „atât necesară, cât și justificată pentru un cadru proporțional care să reziste controlului judiciar și să ofere protecție durabilă copiilor”.

Din punct de vedere procedural, Parlamentul spune că este acum pregătit pentru negocieri cu Consiliul privind prelungirea derogării. Dosarul are însă și o dimensiune mai largă: derogarea voluntară fusese deja prelungită în 2024, iar Parlamentul afirmă că este pregătit pentru negocieri asupra cadrului permanent încă din noiembrie 2023. După ce Consiliul și-a adoptat poziția în noiembrie 2025, discuțiile privind legea permanentă sunt în desfășurare. Extinderea până în august 2027 este astfel prezentată ca un mecanism de continuitate legislativă, nu ca o soluție definitivă.

Dosarul combină două mize politice și juridice majore. Pe de o parte, instituțiile europene încearcă să mențină capacitatea furnizorilor de a detecta voluntar materiale de abuz sexual asupra copiilor online. Pe de altă parte, Parlamentul încearcă să limiteze această capacitate astfel încât ea să rămână compatibilă cu exigențele privind proporționalitatea și cu protecția comunicațiilor private. Faptul că eurodeputații exclud explicit comunicațiile criptate end-to-end și scanarea cumulată a datelor de trafic și de conținut arată că disputa privind arhitectura viitorului cadru permanent rămâne una sensibilă.

Prelungirea până la 3 august 2027 are și o funcție instituțională clară: evitarea expirării instrumentului temporar înainte ca negocierile asupra legislației permanente să fie încheiate. În acest sens, votul Parlamentului nu închide dosarul, ci păstrează deschisă o soluție interimară până când co-legiuitorii vor conveni forma finală a cadrului european de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor online.

https://2eu.brussels/ro/stiri/parlamentul-european-sustine-prelungirea-pana-in-august-2027-a-derogarii-care-permite-detectarea-voluntara-a-abuzului-sexual-online-asupra-copiilor