Parlamentul European cere limitarea designului adictiv și un mod pentru tineri fără publicitate țintită pe platformele online

Parlamentul European cere platformelor online să limiteze designul care încurajează utilizarea adictivă și să ofere un mod pentru tineri care dezactivează publicitatea țintită pentru minori. Rezoluția, adoptată cu 395 de voturi pentru, 136 împotrivă și 80 de abțineri, solicită o responsabilitate mai mare a companiilor pentru siguranța produselor lor, alături de implicarea familiilor, școlilor și autorităților.

Pe scurt Platformele ar trebui să introducă protecții adaptate riscurilor sistemelor de recomandare și să elimine practicile cele mai adictive. Parlamentul cere și mai multă transparență asupra algoritmilor care selectează conținutul afișat utilizatorilor. Eurodeputații propun verificarea vârstei fără colectarea sau păstrarea datelor personale și un mod pentru tineri fără publicitate țintită pentru minori. Aceste cereri fac parte dintr-o rezoluție nelegislativă, nu dintr-o lege nouă adoptată în plen. Companionii bazați pe inteligență artificială ar trebui să respecte standarde etice obligatorii. Parlamentul cere și interzicerea generării sau modificării prin AI a imaginilor și videoclipurilor cu conținut sexual care prezintă o persoană fără consimțământul acesteia. Influencerii, agențiile și platformele ar trebui să urmeze un cod european de conduită, cu transparență privind sponsorizările. Comisia este invitată să clarifice și aplicarea regulilor audiovizuale la serviciile influencerilor și creatorilor profesioniști de conținut. Separat, propunerea EU KIDS Act a Comisiei prevede acces gradual la conturile de social media, în funcție de vârstă. Ea rămâne o propunere legislativă distinctă de rezoluția Parlamentului și de obligațiile existente prin Regulamentul privind serviciile digitale.

Cererea Parlamentului privește atât conținutul la care sunt expuși tinerii, cât și felul în care sunt construite serviciile. Eurodeputații vor protecții împotriva materialelor dăunătoare sau manipulative și măsuri care să reducă efectele designului persuasiv și adictiv. În cazul sistemelor de recomandare, care selectează conținutul prezentat utilizatorului, protecțiile ar trebui să țină cont de riscurile asociate funcționării lor.

Transparența algoritmilor, verificarea vârstei și modul pentru tineri sunt printre instrumentele cerute companiilor. Parlamentul solicită ca verificarea vârstei să se facă fără colectarea sau păstrarea datelor personale, păstrând astfel protecția vieții private în centrul soluției. Cererea nu stabilește, prin acest vot, o procedură tehnică unică pe care platformele să o aplice imediat.

Raportorul Sandro Ruotolo, eurodeputat italian din grupul S&D, a susținut că responsabilitatea pentru siguranță nu poate reveni numai copiilor și familiilor, iar platformele trebuie să-și facă produsele sigure. El a salutat inițiativa EU KIDS Act a Comisiei și a pledat pentru reguli comune europene, invocând caracterul transfrontalier al algoritmilor.

Rezoluția extinde cererile de protecție și la companionii AI, servicii concepute pentru interacțiune conversațională cu utilizatorii. Eurodeputații solicită standarde etice obligatorii pentru aceste produse și mai multă transparență în antrenarea modelelor de inteligență artificială. O cerere separată privește interzicerea folosirii AI pentru generarea, manipularea sau modificarea imaginilor și videoclipurilor cu conținut sexual care înfățișează persoane fără consimțământul lor.

În cazul influencerilor, Parlamentul cere Comisiei și statelor membre un cod de conduită la nivelul UE, aplicabil și agențiilor și platformelor. Eurodeputații vor o definiție juridică a marketingului prin influenceri, identificarea sponsorizărilor și combaterea practicilor comerciale neloiale. Ei invocă influența creatorilor de conținut asupra percepțiilor tinerilor, inclusiv asupra imaginii propriului corp.

Revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale este prezentată ca o ocazie de a clarifica responsabilitățile creatorilor profesioniști de pe platformele de partajare video. Parlamentul cere Comisiei să evalueze dacă serviciile influencerilor intră sub incidența directivei și să urmărească respectarea unor obligații de transparență publicitară echivalente celor aplicabile furnizorilor de servicii media. Evaluarea cerută nu echivalează cu includerea automată a tuturor influencerilor în aceeași categorie juridică.

Propunerile au fost adoptate printr-un raport din proprie inițiativă, coordonat de Comisia pentru cultură și educație. Rezoluția exprimă poziția politică a Parlamentului și solicită acțiuni din partea companiilor și autorităților; votul nu transformă aceste cereri în obligații noi direct aplicabile platformelor.

Protecția minorilor face deja parte din Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut ca DSA, care include măsuri privind conținutul nepotrivit vârstei și restricții asupra publicității adresate copiilor. Cadrul existent conține și obligații de transparență publicitară, astfel că cererile Parlamentului se adaugă unei legislații aflate deja în aplicare.

În paralel, propunerea EU KIDS Act a Comisiei prevede interzicerea conturilor de social media sub 13 ani, conturi supravegheate de părinți la 13 și 14 ani, cu maximum o oră de utilizare pe zi, și conturi autonome de la 15 ani. Aceste praguri apar în propunerea Comisiei și în poziția exprimată de Ruotolo; nu sunt reguli intrate în vigoare prin votul asupra rezoluției.