Prima dezbatere în plen după prezentarea EU KIDS Act a mutat discuția de la pragurile de vârstă, deja anunțate în septembrie, către modul în care acestea pot fi verificate fără identificarea excesivă a utilizatorilor și către responsabilitatea platformelor pentru serviciile oferite minorilor. Comisia a apărat propunerea și aplicarea paralelă a Digital Services Act, precizând că actualele constatări împotriva unor platforme sunt preliminare și nu reprezintă sancțiuni definitive.
Verificarea vârstei fără colectarea excesivă a datelor personale, rolul părinților și obligația platformelor de a demonstra că serviciile lor sunt sigure pentru minori au dominat prima dezbatere a Parlamentului European asupra EU KIDS Act după prezentarea propunerii de către Comisie. Dezbaterea nu a modificat textul și nu a introdus noi restricții pentru utilizatori: regulamentul se află încă la începutul procedurii legislative și trebuie negociat de Parlament și Consiliu înainte să poată deveni lege.
Pe scurt
1.Eurodeputații au discutat pentru prima dată în plen propunerea Kids Act prezentată de Comisie la 17 septembrie.
2.Dezbaterea s-a concentrat asupra verificării vârstei, protecției datelor, rolului părinților și responsabilității platformelor pentru caracteristicile serviciilor destinate minorilor.
3.Henna Virkkunen a apărat abordarea prin care platformele trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure și adecvate vârstei, în loc ca întreaga responsabilitate să fie transferată copiilor și părinților.
4.Comisia aplică în paralel Digital Services Act și are constatări preliminare împotriva unor platforme privind designul care creează dependență sau protecția minorilor. Aceste constatări nu sunt decizii finale și nu echivalează cu sancțiuni deja impuse.
5.Kids Act rămâne o propunere legislativă în procedură ordinară. Dezbaterea din 6 octombrie nu a fost un vot de adoptare a regulamentului.
Pragurile de vârstă nu mai reprezintă noutatea principală. Propunerea Comisiei, pe care 2EU a prezentat-o la 17 septembrie, ar interzice conturile proprii pe rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani, ar permite accesul la 13 și 14 ani numai prin conturi controlate de un părinte sau tutore și ar permite deschiderea autonomă a unui cont de la 15 ani. Protecțiile privind modul în care sunt proiectate serviciile ar continua până la 18 ani.
Disputa din Parlament a vizat mai ales modul în care asemenea praguri pot funcționa în practică. Un sistem care se bazează exclusiv pe declararea datei de naștere poate fi ușor ocolit, însă verificarea bazată pe documente de identitate, date biometrice sau alte informații personale poate crea riscuri proprii pentru viața privată. Mai mulți eurodeputați au cerut ca orice sistem european să demonstreze vârsta necesară fără transformarea controlului într-un mecanism de identificare, urmărire sau profilare a utilizatorului.
Comisia construiește propunerea în jurul unor soluții de verificare care ar trebui să transmită serviciului numai informația necesară, de exemplu faptul că utilizatorul a depășit un anumit prag de vârstă, fără furnizarea identității sau a datei exacte de naștere. Statele membre ar urma să pună la dispoziție cel puțin o modalitate gratuită de demonstrare a vârstei, iar soluția europeană dezvoltată în jurul infrastructurii de identitate digitală este una dintre opțiunile avute în vedere.
Dezbaterea a scos în evidență și diferența dintre responsabilitatea părinților și cea a furnizorilor. Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a apărat principiul potrivit căruia platformele trebuie să construiască servicii sigure pentru minori, iar protecția nu poate depinde exclusiv de capacitatea părinților de a configura controale sau de comportamentul copiilor.
Această abordare este relevantă și pentru obligațiile de „safety by design” din propunere. Kids Act ar limita pentru minori caracteristici precum recomandările bazate pe urmărirea comportamentului, notificările și mecanismele concepute pentru utilizare compulsivă, contactele nesolicitate și anumite funcții ale companionilor și chatboturilor bazate pe inteligență artificială. Profilurile minorilor ar urma să beneficieze de setări protectoare implicite.
Aceste prevederi sunt propuneri legislative și nu obligații deja aplicabile în baza Kids Act. Parlamentul și Consiliul pot modifica textul, iar calendarul de aplicare va depinde de forma finală adoptată și de publicarea regulamentului.
În paralel, unele obligații privind protecția minorilor există deja în Digital Services Act. Comisia a folosit această legislație pentru investigații privind modul în care marile platforme evaluează și reduc riscurile pentru copii și adolescenți.
În 2026, Comisia a transmis TikTok constatări preliminare privind designul care poate încuraja utilizarea compulsivă și, separat, privind setările conturilor minorilor. Meta a primit la rândul său constatări preliminare privind designul Instagram și Facebook și eficiența măsurilor prin care copiii sub 13 ani sunt împiedicați să utilizeze serviciile.
Aceste etape nu reprezintă constatări definitive de încălcare și nici amenzi. În procedura DSA, companiile au posibilitatea să examineze elementele din dosar și să răspundă înainte ca Executivul european să adopte o decizie finală. Comisia poate impune sancțiuni numai după încheierea procedurii și confirmarea unei încălcări.
Distincția este importantă deoarece dezbaterea parlamentară a combinat două procese aflate în etape diferite. DSA este deja legislație aplicabilă, iar investigațiile desfășurate în baza sa privesc obligațiile existente. Kids Act este o nouă propunere care ar adăuga reguli mai precise privind accesul în funcție de vârstă, proiectarea serviciilor și verificarea conformității.
Comisia susține că experiența de aplicare a DSA arată de ce sunt necesare norme mai concrete. Orientările existente privind protecția minorilor recomandă deja conturi private implicit, limitarea unor sisteme de recomandare și dezactivarea caracteristicilor care pot favoriza utilizarea excesivă. Kids Act ar transforma o parte dintre aceste garanții în obligații juridice specifice dacă regulamentul este adoptat.
Parlamentul avea deja propria poziție politică asupra unei părți a acestor probleme înainte de prezentarea Kids Act. În septembrie, eurodeputații au cerut o abordare europeană armonizată privind vârsta minimă, verificări care protejează viața privată și un „youth mode” pentru platforme, fără publicitate direcționată și cu limitarea designului care creează dependență.
Dezbaterea din 6 octombrie nu a produs o nouă rezoluție asupra Kids Act. Procedura parlamentară asociată declarației Comisiei s-a încheiat în aceeași zi, în timp ce proiectul legislativ propriu-zis, 2026/0286(COD), continuă separat prin procedura legislativă ordinară.
Comisia colectează între timp observații asupra propunerii până la 26 noiembrie de la copii, părinți, profesori, educatori și serviciile digitale vizate. Contribuțiile vor fi sintetizate și transmise Parlamentului și Consiliului pentru negocierile legislative.
Ultimele știri
17:50
17:50
17:44
17:40
17:37
Vezi mai multe știri