Kaja Kallas cere accelerarea producției europene de apărare și achiziții comune

Miniștrii apărării din UE discută la Bruxelles despre împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, inovarea în apărare și problemele industriei europene în creșterea producției. Agenda include și Libanul, Strâmtoarea Hormuz și operațiunea navală Aspides.

Kaja Kallas a cerut statelor membre să accelereze achizițiile comune și producția de apărare, înaintea discuțiilor miniștrilor apărării despre Ucraina, industrie și securitatea maritimă.

Pe scurt 1. Miniștrii apărării discută la Bruxelles despre inovare, achiziții comune și proiecte ale Agenției Europene de Apărare.

2. Ucraina este pe agenda Consiliului, inclusiv modul în care poate fi folosit împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru nevoile urgente ale Kievului.

3. Kaja Kallas spune că industria europeană de apărare nu crește producția suficient de repede, deși statele membre au finanțare disponibilă.

4. UE discută o posibilă misiune europeană în Liban, în contextul încheierii UNIFIL în acest an.

5. Operațiunea navală Aspides ar putea fi întărită pentru Strâmtoarea Hormuz prin modificarea planului operațional și contribuții suplimentare ale statelor membre.

Miniștrii apărării din Uniunea Europeană discută la Bruxelles despre accelerarea achizițiilor comune, inovarea în apărare, sprijinul pentru Ucraina și capacitatea industriei europene de a crește producția, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, la sosirea la Consiliul Afaceri Externe în format apărare.

Prima parte a reuniunii este dedicată Agenției Europene de Apărare, cu accent pe inovare și proiecte comune. Kallas a spus că statele membre au prea multe proiecte naționale care nu sunt interoperabile și că UE trebuie să împingă mai mult către achiziții comune.

„Un lucru pe care l-am văzut este că avem prea multe proiecte în diferite state membre care nu sunt interoperabile. Trebuie cu adevărat să împingem statele membre către mai multe achiziții comune, dar și către inovare, pentru că avem multe de învățat de la Ucraina”, a spus Kallas.

Înaltul Reprezentant a afirmat că industria de apărare trebuie să preia aceste lecții, iar statele, prin modul în care fac achizițiile, pot încuraja dezvoltarea capabilităților necesare.

Ucraina este unul dintre punctele centrale ale reuniunii. Ministrul apărării al Ucrainei participă la discuții, iar miniștrii europeni urmează să analizeze modul în care poate fi folosit împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru a răspunde nevoilor urgente ale Kievului.

„Avem discuțiile despre Ucraina. Ministrul apărării al Ucrainei ni se alătură. Desigur, acolo întrebarea este cum putem folosi împrumutul de 90 de miliarde de euro și cum continuă toate acestea, astfel încât să răspundă nevoilor urgente ale Ucrainei”, a declarat Kallas.

Un alt punct al reuniunii este industria de apărare. Kallas a spus că miniștrii apărării pun presiune pentru creșterea producției, dar industria nu accelerează suficient.

„Vedem problema pe care o ridică miniștrii apărării. Țările lor au multă finanțare pe masă, dar industria de apărare nu își crește producția, nu o accelerează. Așadar, trebuie să vedem care este problema, de aceea îi aducem împreună”, a spus ea.

Kallas a fost întrebată și despre anunțul Statelor Unite privind posibila neamplasare a rachetelor Tomahawk în Europa. Ea a spus că acest lucru arată nevoia ca UE să își accelereze propriile capacități de producție.

„Acest lucru ne dă clar un semnal că trebuie cu adevărat, cu adevărat să accelerăm noi înșine producția de apărare și să facem achiziții comune pentru a putea produce pentru noi înșine capabilitățile de apărare de care avem nevoie”, a spus Kallas.

Agenda Consiliului include și Orientul Mijlociu. În cazul Libanului, Kallas a spus că UNIFIL se încheie în acest an și că există o disponibilitate europeană de a construi o altă misiune pentru a ajuta Forțele Armate Libaneze.

Ea a precizat că UE oferă deja sprijin Libanului, dar discuția vizează dacă există suficient interes politic pentru o nouă misiune europeană care să vină în locul UNIFIL.

Al doilea subiect din Orientul Mijlociu este Strâmtoarea Hormuz și operațiunea navală Aspides. Kallas a spus că operațiunea există deja, iar pentru avansarea sa ar fi necesară schimbarea planului operațional al mandatului.

Potrivit ei, operațiunea ar putea continua dacă statele membre o consolidează și oferă mai multe nave, deoarece structurile sunt deja în funcțiune.

Întrebată despre provocarea principală pentru UE în legătură cu Strâmtoarea Hormuz, Kallas a spus că prioritatea este susținerea pistei diplomatice.

„Cea mai mare provocare este cum putem împinge pista diplomatică. Suntem în contact constant cu părțile și cu actorii regionali care susțin prima fază a acestor discuții de pace. Aceasta ar însemna cu adevărat încheierea războiului, precum și a tuturor atacurilor proxy”, a spus ea.

Ea a adăugat că al doilea element este deschiderea Strâmtorii Hormuz, urmată de folosirea timpului disponibil pentru negocierea subiectelor dificile care rămân pe masă.

Kallas a spus și că UE a discutat cu țările din Golf despre arhitectura de securitate regională care ar putea urma după încheierea războiului din regiune.

Potrivit Înaltului Reprezentant, statele din Golf văd un rol pentru Europa, inclusiv pentru că regiunea se află în vecinătatea UE, iar cooperarea în domeniul securității și apărării s-a intensificat.

În cadrul sesiunii de întrebări, Kallas a fost întrebată și despre articolul 42.7 din Tratatul UE, clauza de asistență reciprocă. Ea a spus că subiectul nu este discutat concret pe agenda actuală, dar că ambasadorii din Comitetul politic și de securitate au avut exerciții de reflecție.

Ea a explicat că documentul privind operaționalizarea articolului 42.7 include trei scenarii: un atac asupra unui stat NATO, caz în care articolul 5 al NATO și articolul 42.7 sunt declanșate în paralel; un atac asupra unui stat care nu este membru NATO, caz în care se aplică doar 42.7; și un atac hibrid sub pragul articolului 5.

Kallas a spus că exercițiile nu sunt discutate public deoarece arată lacunele existente. Scopul lor este de a clarifica cine face ce, cine poate cere sprijin, ce poate face Comisia, ce poate face Serviciul European de Acțiune Externă și ce pot face statele membre.

„Este complicat, pentru că articolul este foarte larg și vag. Trebuie cu adevărat să punem mai multă substanță pe schelet”, a spus Kallas.

Consiliul Afaceri Externe în format apărare reunește miniștrii apărării din statele membre pentru coordonarea politicii de securitate și apărare a Uniunii Europene.

Discuțiile au loc într-un moment în care UE încearcă să își consolideze baza industrială de apărare, să crească achizițiile comune și să evite fragmentarea proiectelor naționale care nu sunt interoperabile.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat dezbaterea privind producția europeană de apărare, stocurile, muniția, inovarea militară și capacitatea industriei de a răspunde rapid cererii venite din partea statelor membre și a Ucrainei.

Operațiunea Aspides este una dintre misiunile navale ale UE pentru securitatea maritimă, iar discuția privind Strâmtoarea Hormuz arată extinderea preocupărilor europene dincolo de sprijinul pentru Ucraina, către protejarea rutelor comerciale și energetice.

Articolul 42.7 din Tratatul UE prevede asistență între statele membre în cazul unei agresiuni armate, dar declarațiile lui Kallas arată că UE caută modalități de a clarifica aplicarea sa practică, inclusiv în scenarii hibride sau în situații care implică state membre NATO și state membre din afara NATO.

https://2eu.brussels/ro/stiri/kaja-kallas-cere-accelerarea-productiei-europene-de-aparare-si-achizitii-comune