Construcția de locuințe noi s-a scumpit cu 48% în Uniunea Europeană din 2015, iar România este printre cele mai afectate țări

Prețurile producătorilor pentru construcția de clădiri rezidențiale noi au crescut cu 48,2% în Uniunea Europeană între 2015 și 2025, potrivit Eurostat. Cele mai mari scumpiri au fost în Bulgaria, Ungaria și România, unde costurile au fost de peste două ori mai mari decât în 2015. În România, creșterea a fost de 130,7%, într-un context în care presiunea pe construcții se vede și în autorizațiile de construire, investiții și costurile suportate de cei care vor să cumpere sau să construiască o locuință.

Construcția de locuințe noi s-a scumpit cu 48,2% în Uniunea Europeană între 2015 și 2025, arată datele publicate de Eurostat. Creșterea a fost mult mai puternică în Europa Centrală și de Est, iar România se află printre cele trei țări cu cele mai mari scumpiri din ultimul deceniu, după Bulgaria și Ungaria.

Pe scurt

1.Prețurile pentru construcția de clădiri rezidențiale noi au crescut cu 48,2% în Uniunea Europeană între 2015 și 2025.

2.Cele mai mari creșteri au fost în Bulgaria, cu 166,1%, Ungaria, cu 155,4%, și România, cu 130,7%.

3.Cele mai mici creșteri au fost în Italia, cu 17,0%, Grecia, cu 17,3%, și Finlanda, cu 22,1%.

4.Cele mai puternice scumpiri la nivelul Uniunii au venit în 2021, 2022 și 2023, cu vârful în 2022, când prețurile au crescut cu 12,2% într-un singur an.

5.Autorizațiile pentru locuințe individuale erau în 2025 cu 2,9% sub nivelul din 2015, în timp ce autorizațiile pentru clădiri cu două sau mai multe locuințe erau cu 38,9% peste nivelul din 2015.

Indicatorul folosit de Eurostat măsoară prețurile din perspectiva constructorului și se bazează pe sumele plătite de clienți către contractori pentru construcția de clădiri rezidențiale noi. Datele nu includ rezidențele pentru comunități, precum căminele pentru persoane vârstnice.

Scumpirea nu a fost distribuită uniform pe întregul deceniu. Între 2015 și 2020, creșterea a fost mai graduală, dar presiunea s-a accelerat după pandemie și după șocurile economice provocate de scumpirea energiei, blocajele din lanțurile de aprovizionare și inflație. La nivelul Uniunii Europene, prețurile au crescut cu 5,8% în 2021, cu 12,2% în 2022 și cu 6,9% în 2023.

După această perioadă de creșteri rapide, ritmul s-a temperat. Prețurile au urcat cu 2,3% în 2024 și cu 1,3% în 2025. Nivelul rămâne însă mult peste cel de la mijlocul deceniului trecut, iar efectul se vede în costurile proiectelor noi, în bugetele dezvoltatorilor și în prețurile finale suportate de cumpărători.

România a avut una dintre cele mai mari creșteri din Uniune. Prețurile construcției de locuințe noi au fost cu 130,7% mai mari în 2025 decât în 2015. Doar Bulgaria, cu 166,1%, și Ungaria, cu 155,4%, au avut scumpiri mai rapide. În toate cele trei țări, costurile au ajuns la peste dublul nivelului din 2015.

Diferența față de vestul și sudul Europei este foarte mare. În Italia, prețurile au crescut cu 17,0%, în Grecia cu 17,3%, iar în Finlanda cu 22,1%. Aceste cifre arată că presiunea asupra locuințelor noi nu a fost doar o problemă europeană generală, ci și una cu intensitate foarte diferită între state.

Pentru cumpărători, creșterea prețurilor de construcție contează chiar dacă nu apare întotdeauna direct în prețul afișat al unei locuințe. Costurile mai mari pentru materiale, forță de muncă, energie, transport, echipamente și servicii de construcție se transmit în prețurile locuințelor noi, în avansurile cerute de dezvoltatori, în costurile de creditare și în rentabilitatea proiectelor.

Pentru dezvoltatori, scumpirea reduce marja de manevră. Proiectele devin mai greu de finanțat, mai ales când costurile cresc într-un moment în care dobânzile sunt mai mari, cererea devine mai prudentă, iar autorizațiile și termenele de execuție rămân dificile. O creștere de peste 100% într-un deceniu schimbă calculul economic al construcțiilor, mai ales în piețele unde veniturile populației nu au ținut același ritm.

Datele din publicația Key figures on European business 2026 arată că sectorul construcțiilor are o greutate importantă în economia Uniunii, dar nu dominantă. În 2023, construcțiile reprezentau 8,6% din ocuparea forței de muncă în economia de afaceri a UE și 7,0% din valoarea adăugată. România avea cea mai mare pondere a construcțiilor în valoarea adăugată din economia de afaceri, cu 10,5%.

Această pondere ridicată face ca scumpirea construcțiilor să fie mai importantă pentru economia românească. Atunci când costurile cresc rapid, efectul nu se limitează la piața imobiliară. El poate afecta investițiile, activitatea firmelor de construcții, cererea de materiale, finanțarea proiectelor și capacitatea gospodăriilor de a accesa locuințe noi.

Autorizațiile de construire arată o imagine amestecată la nivelul Uniunii. Numărul locuințelor din autorizațiile pentru clădiri rezidențiale noi a crescut între 2015 și 2019, a scăzut în 2020 în contextul pandemiei și a revenit puternic în 2021. După aceea, evoluțiile au fost diferite pentru locuințele individuale și pentru clădirile cu mai multe apartamente.

În 2025, indicele autorizațiilor pentru locuințe individuale era cu 2,9% sub nivelul din 2015. În schimb, indicele pentru clădiri rezidențiale cu două sau mai multe locuințe era cu 38,9% peste nivelul din 2015. Datele sugerează o schimbare a structurii construcțiilor rezidențiale, cu o dinamică mai puternică pentru proiectele cu mai multe locuințe decât pentru casele individuale.

Această diferență poate conta pentru accesul la locuințe. Într-o piață cu costuri mari, apartamentele din clădiri cu mai multe unități pot permite împărțirea costurilor terenului, infrastructurii și construcției între mai mulți cumpărători. Casele individuale devin mai vulnerabile la scumpiri, pentru că o parte mai mare din cost este suportată de o singură gospodărie.

Scumpirea construcției de locuințe noi se suprapune peste alte presiuni economice asupra sectorului. Eurostat arată că perioada 2015-2025 a fost marcată de pandemia de COVID-19, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, sancțiunile asociate și creșteri puternice ale costului vieții. Pentru construcții, aceste șocuri s-au tradus în costuri mai mari și volatilitate.

Datele privind producția arată că sectorul construcțiilor a continuat să crească pe termen lung, dar cu dificultăți recente. Producția în construcții era cu 14,1% mai mare în 2025 decât în 2015, însă creșterea a încetinit în 2023, a fost urmată de o contracție de 1,6% în 2024 și de o revenire de 2,3% în 2025.

Ocuparea în construcții a rezistat mai bine. În 2025, nivelul ocupării în construcții era cu 18,5% mai mare decât în 2015, iar sectorul a înregistrat creșteri ale ocupării în fiecare an din 2020 până în 2025. Această evoluție arată că cererea de muncă a rămas ridicată, chiar dacă prețurile și activitatea au trecut prin șocuri.

Datele Eurostat descriu o piață a locuințelor noi în care costul construcției a devenit una dintre marile presiuni ale deceniului. Creșterea de 48,2% la nivelul Uniunii Europene este deja importantă, dar cifrele din România, Bulgaria și Ungaria arată o schimbare mult mai abruptă în estul Uniunii.

Pentru România, creșterea de 130,7% ridică o problemă economică și socială directă. Locuințele noi devin mai greu de produs la prețuri accesibile, iar diferența dintre costurile de construcție și veniturile gospodăriilor poate mări presiunea asupra familiilor, orașelor și politicilor publice de locuire.

https://2eu.brussels/ro/stiri/constructia-de-locuinte-noi-s-a-scumpit-cu-48-in-uniunea-europeana-din-2015-iar-romania-este-printre-cele-mai-afectate-tari