România are cea mai ridicată inflație armonizată din UE în septembrie, 6,5%

Rata anuală a inflației armonizate din România a urcat la 6,5% în septembrie 2026, de la 6,3% în august, cel mai ridicat nivel dintre cele 27 de state membre. Media UE și cea a zonei euro au fost de 3,8%. Inflația românească rămâne însă sub nivelul de 8,6% înregistrat în septembrie 2025.

România a înregistrat în septembrie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației armonizate din Uniunea Europeană, 6,5%, potrivit datelor finale publicate de Eurostat. Rata a crescut de la 6,3% în august, în timp ce inflația anuală a ajuns la 3,8% atât în UE, cât și în zona euro.

Pe scurt

Inflația armonizată anuală a României a crescut de la 6,3% în august la 6,5% în septembrie.

România a avut cea mai ridicată rată din UE, urmată de Lituania cu 6,1% și Bulgaria cu 5,6%.

Media UE și cea a zonei euro au fost de 3,8%, cu 2,7 puncte procentuale sub nivelul României.

Față de septembrie 2025, când rata României era de 8,6%, inflația armonizată este mai redusă cu 2,1 puncte procentuale.

IAPC este conceput pentru comparații între state și nu trebuie confundat cu indicele național al prețurilor de consum sau cu costurile suportate de o anumită gospodărie.

România se detașează de restul statelor membre în comparația Eurostat. După rata de 6,5% urmează Lituania, cu 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. La celălalt capăt al clasamentului, Suedia a avut o inflație anuală armonizată de 1%, iar Danemarca și Ungaria câte 2,1%.

Creșterea din septembrie întrerupe ușor tendința descendentă observată în România în lunile precedente. Rata anuală ajunsese la 9,7% în mai, apoi a coborât la 9,2% în iunie, 8,2% în iulie și 6,3% în august. În septembrie a revenit la 6,5%.

Compararea cu anul anterior arată însă o imagine diferită de variația de la o lună la alta. În septembrie 2025, rata armonizată din România era de 8,6%, ceea ce înseamnă că nivelul din septembrie 2026 este cu 2,1 puncte procentuale mai mic decât cu un an înainte.

Prețurile măsurate prin indicele armonizat au crescut cu 0,8% în România în septembrie față de august. Media lunară a fost de 0,6% atât pentru UE, cât și pentru zona euro. Rata lunară și rata anuală măsoară perioade diferite și nu trebuie confundate: prima compară septembrie cu august, iar cea de-a doua compară septembrie 2026 cu septembrie 2025.

La nivelul întregii Uniuni, inflația anuală a crescut de la 3,2% în august la 3,8% în septembrie. Eurostat arată că rata a urcat în 23 de state membre, a rămas neschimbată în trei și a scăzut într-un singur stat.

Și în zona euro rata anuală a crescut de la 3,2% la 3,8%. Valoarea finală confirmă estimarea rapidă publicată de Eurostat la începutul lunii octombrie și nu reprezintă o revizuire suplimentară în creștere.

Pentru zona euro, energia a avut cea mai mare contribuție la inflația anuală din septembrie, cu 1,71 puncte procentuale. Serviciile au contribuit cu 1,52 puncte, bunurile industriale neenergetice cu 0,29 puncte, iar alimentele, alcoolul și tutunul cu 0,25 puncte. Aceste contribuții se referă la media zonei euro și nu trebuie transferate automat României.

Cifra de 6,5% pentru România este rata calculată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, IAPC. Acesta folosește reguli comune la nivel european tocmai pentru ca evoluția prețurilor să poată fi comparată între state.

IAPC nu este însă un indice al costului vieții pentru o gospodărie individuală. Ponderea alimentelor, energiei, serviciilor, transportului sau altor categorii în cheltuielile unei persoane poate fi foarte diferită de structura utilizată în indice, astfel încât experiența efectivă a creșterii prețurilor poate varia de la o gospodărie la alta.

Indicele armonizat nu trebuie confundat nici cu indicele național al prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică. Cele două statistici urmăresc evoluția prețurilor de consum, dar sunt construite pentru scopuri diferite, iar diferențele de concepte de consum, surse pentru ponderi și clasificări pot duce la valori diferite.

Pentru IAPC, populația statistică acoperă consumul monetar final realizat pe teritoriul economic al României de gospodării rezidente și nerezidente. Eurostat și INS aplică metodologia armonizată pentru a face rezultatele comparabile cu cele ale celorlalte state membre.

Rata de 6,5% nu înseamnă că toate produsele și serviciile din România s-au scumpit cu exact acest procent. Este modificarea medie a indicelui general față de aceeași lună a anului anterior, rezultată din evoluții diferite ale prețurilor și din ponderile fiecărei categorii în consum.

De asemenea, cifra nu permite singură calcularea pierderii de putere de cumpărare. Pentru o asemenea evaluare trebuie comparată evoluția prețurilor cu cea a veniturilor și trebuie ținut cont de structura cheltuielilor gospodăriilor. Datele Eurostat publicate acum descriu evoluția prețurilor, nu salariile reale sau veniturile disponibile.

Datele din septembrie plasează astfel România într-o situație dublă. Inflația armonizată este semnificativ mai mică decât în urmă cu un an și față de maximele înregistrate în primăvară, dar țara rămâne în septembrie statul cu cea mai rapidă creștere anuală a prețurilor de consum din UE după metodologia armonizată.

Următorul set complet de date Eurostat privind inflația este programat pentru noiembrie și va arăta dacă revenirea de la 6,3% la 6,5% a fost temporară sau dacă tendința de încetinire observată anterior s-a schimbat.

https://2eu.brussels/ro/news/romania-are-cea-mai-ridicata-inflatie-armonizata-din-ue-in-septembrie-65