Comisia respinge acuzațiile SUA: CBAM nu este un tarif și regulile UE nu vor fi schimbate pentru companiile americane

Comisia Europeană respinge comparația dintre Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, CBAM, și tarifele americane pentru importurile de oțel și aluminiu, afirmând că cele două instrumente funcționează după principii diferite. Bruxellesul spune că CBAM urmărește prevenirea relocării emisiilor și aplicarea unui cost comparabil al carbonului pentru produsele fabricate în UE și cele importate, iar obligațiile depind de emisiile încorporate ale fiecărui bun. Executivul european insistă că discuțiile comerciale cu Washingtonul nu vor conduce la modificarea regulilor în favoarea companiilor americane.

Pe scurt Comisia respinge caracterizarea CBAM drept tarif și spune că mecanismul este o măsură climatică destinată prevenirii relocării emisiilor. Importurile sunt tratate în funcție de emisiile încorporate, indiferent de țara de origine, iar produsele cu emisii reduse pot avea obligații CBAM mici sau zero. Dacă un preț al carbonului a fost deja plătit într-o țară terță, acesta poate fi dedus din obligația CBAM pentru a evita plata de două ori pentru aceleași emisii. Bruxellesul afirmă că autonomia de reglementare a UE este „nenegociabilă” și că nu va exista tratament preferențial pentru companiile americane. Comisia spune că va continua dialogul cu partenerii externi privind implementarea mecanismului, inclusiv dificultățile întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii.

Comisia Europeană a respins acuzațiile potrivit cărora CBAM ar putea fi echivalat cu tarifele introduse de Statele Unite pentru importurile de oțel și aluminiu. Întrebarea a fost adresată după ce ambasadorul SUA a susținut într-un articol de presă că există paralele între cele două instrumente și a acuzat Bruxellesul de ipocrizie pentru criticarea măsurilor americane. Răspunsul executivului european a fost că natura și modul de calcul al CBAM sunt diferite de cele ale unui tarif comercial tradițional.

„Comisia nu împărtășește caracterizarea CBAM drept tarif. Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon este o măsură climatică destinată prevenirii relocării emisiilor, sprijinirii decarbonizării globale și asigurării faptului că bunurile importate sunt supuse aceluiași preț al carbonului cu care se confruntă producătorii din UE în cadrul sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii”, a declarat un reprezentant al Comisiei.

Diferența invocată de Bruxelles este că obligația CBAM se calculează în funcție de cantitatea de emisii asociată producției bunului importat, nu prin aplicarea unei cote comerciale stabilite în funcție de țara de origine. Comisia spune că mecanismul se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor statelor terțe și că bunurile produse cu emisii mai reduse suportă o obligație mai mică. În cazul produselor cu o amprentă de carbon foarte redusă, costul CBAM poate coborî până la zero.

„Spre deosebire de tarifele tradiționale, bunurile cu emisii reduse vor avea obligații CBAM mici sau chiar zero”, a precizat reprezentantul executivului european. Această regulă se aplică indiferent dacă bunurile provin din Statele Unite, China sau o altă economie din afara UE, iar criteriul folosit rămâne nivelul verificat al emisiilor încorporate.

Comisia a subliniat și că mecanismul recunoaște prețurile carbonului deja plătite în țara în care a fost fabricat produsul. Dacă un producător a suportat deja un asemenea cost pentru emisiile aferente bunului exportat către UE, valoarea corespunzătoare poate fi dedusă din obligația CBAM. Bruxellesul spune că această posibilitate evită taxarea de două ori a acelorași emisii și diferențiază suplimentar mecanismul european de un tarif vamal obișnuit.

„Un preț al carbonului plătit într-o țară terță pentru emisiile încorporate ale bunului poate fi dedus din obligația CBAM, astfel încât același nivel de emisii să nu fie plătit de două ori”, a explicat purtătorul de cuvânt. Comisia nu a indicat în briefing modificări ale acestei reguli pentru anumite state sau categorii de parteneri comerciali.

Bruxellesul a respins în același timp posibilitatea acordării unui tratament diferit companiilor americane ca rezultat al negocierilor politice sau comerciale cu Washingtonul. „Autonomia de reglementare a UE rămâne nenegociabilă, iar declarația comună nu impune nicio modificare a regulilor noastre și nici un tratament favorabil pentru companiile americane”, a declarat reprezentantul Comisiei.

Companiile din Statele Unite care exportă produse acoperite de mecanism vor trebui, prin urmare, să respecte aceleași principii de calcul ca exportatorii din celelalte țări terțe. Comisia nu a anunțat o derogare pentru Statele Unite și nici o metodă separată de evaluare a produselor americane, iar poziția exprimată în briefing a fost că relația politică dintre UE și un partener comercial nu schimbă criteriul emisiilor încorporate.

Executivul european a precizat totuși că va continua discuțiile cu partenerii comerciali privind modul practic în care este aplicat mecanismul. O atenție specială este acordată dificultăților administrative pentru întreprinderile mici și mijlocii, fără ca această disponibilitate pentru dialog să însemne renunțarea la principiile de bază ale CBAM.

„În conformitate cu abordarea noastră bazată pe dialog cu partenerii și ca răspuns la preocupările privind întreprinderile mici și mijlocii, Comisia se angajează să continue discuțiile privind implementarea CBAM”, a precizat reprezentantul executivului european. Comisia nu a oferit în briefing estimări privind efectul mecanismului asupra volumului exporturilor americane sau asupra relației comerciale transatlantice.

CBAM este legat de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, prin care producătorii din UE suportă costuri asociate carbonului emis. Mecanismul de frontieră urmărește ca produsele importate în sectoarele acoperite să suporte un cost comparabil, pentru a reduce riscul mutării producției în jurisdicții cu politici climatice mai puțin stricte.

Poziția exprimată de Comisie este că mecanismul se aplică în funcție de emisiile încorporate și nu în funcție de relația politică sau comercială a UE cu țara exportatoare.