Comisia pregătește noi măsuri pentru victimele criminalității digitale, copii și persoanele vulnerabile

Noua strategie europeană privind drepturile victimelor va aborda accesul la sprijin, raportarea infracțiunilor, protecția în timpul procedurilor judiciare și despăgubirea după condamnarea autorilor. Comisia a deschis o consultare publică până la 5 noiembrie și intenționează să adopte strategia în ultimul trimestru din 2026.

Comisia Europeană pregătește o nouă strategie privind drepturile victimelor care va include măsuri suplimentare pentru persoanele afectate de criminalitatea digitală, copii, victime ale terorismului, persoane cu dizabilități și grupuri expuse discriminării, în condițiile în care drepturile prevăzute de legislația UE nu sunt aplicate uniform în practică.

Pe scurt

Consultarea publică este deschisă între 13 august și 5 noiembrie 2026, iar Comisia intenționează să adopte strategia în trimestrul al patrulea al anului.

Strategia va aborda raportarea infracțiunilor, accesul rapid la servicii adaptate nevoilor victimei, participarea efectivă la procedurile judiciare, protecția împotriva victimizării repetate și accesul la despăgubiri.

O atenție specială va fi acordată copiilor, victimelor criminalității digitale, terorismului, persoanelor cu dizabilități, persoanelor în vârstă afectate de fraude online și grupurilor expuse discriminării.

Comisia vrea o cooperare mai strânsă între autoritățile din diferite state membre pentru cazurile transfrontaliere, inclusiv atunci când victimele, autorii, furnizorii de servicii și probele se află în țări diferite.

Strategia nu va introduce în sine o nouă legislație, fiind pregătită sub forma unei Comunicări a Comisiei care va completa aplicarea Directivei revizuite privind drepturile victimelor și a altor norme europene.

Comisia Europeană a deschis o consultare publică de 12 săptămâni pentru a stabili măsurile care vor fi incluse în următoarea strategie a UE privind drepturile victimelor, destinată perioadei de după încheierea strategiei 2020–2025.

Consultarea se desfășoară între 13 august și 5 noiembrie și este adresată victimelor infracțiunilor, cetățenilor, autorităților de aplicare a legii, instanțelor, serviciilor de sprijin, organizațiilor societății civile, cercetătorilor și altor profesioniști care lucrează cu victime.

Comisia intenționează să adopte strategia în ultimul trimestru al anului 2026. Calendarul și conținutul final rămân însă în pregătire și pot fi modificate în funcție de rezultatele consultării și de deciziile ulterioare ale Comisiei.

Strategia va completa cadrul legislativ european, inclusiv Directiva revizuită privind drepturile victimelor, adoptată în iunie, și nu este pregătită ca un nou act legislativ. Comisia o va prezenta sub forma unei Comunicări care va stabili priorități, acțiuni și modalități de coordonare între instituțiile europene, statele membre și organizațiile implicate.

Documentele de pregătire identifică o diferență între drepturile existente în legislația europeană și posibilitatea victimelor de a le exercita efectiv. Comisia consideră că în statele membre lipsesc încă măsuri suficient de coerente și centrate pe victimă, capabile să ofere sprijin pe întreaga durată a contactului acesteia cu sistemul penal.

Primul domeniu vizat este raportarea infracțiunilor. Strategia va analiza modalități prin care victimele pot primi mai ușor informații despre propriile drepturi și despre procedura prin care pot sesiza autoritățile.

Comisia consideră că sistemele de raportare trebuie să fie mai eficiente și mai accesibile, iar populația trebuie să cunoască mai bine posibilitățile de sprijin existente. O rată redusă a raportării poate împiedica atât protejarea victimei, cât și investigarea infracțiunilor.

Un al doilea obiectiv este accesul rapid la servicii de sprijin adaptate situației individuale. Comisia vrea ca asistența să fie disponibilă atât timp cât este necesar și să țină cont de tipul infracțiunii, riscul la care este expusă persoana și consecințele fizice sau psihologice.

Strategia va promova o abordare sensibilă la traumă și adaptată copiilor. Sunt prevăzute și măsuri care să permită persoanelor cu dizabilități să își exercite drepturile în condiții comparabile cu celelalte victime.

După raportarea infracțiunii, documentul pregătitor prevede evaluarea individuală a nevoilor victimei și tratarea acesteia într-un mod adaptat situației sale de către serviciile de sprijin și autoritățile competente.

În timpul procedurilor judiciare, Comisia urmărește ca victimele să poată fi auzite efectiv și să beneficieze de protecție împotriva intimidării, represaliilor și victimizării secundare sau repetate.

Strategia va analiza și rolul justiției restaurative. Aceasta poate include, atunci când condițiile permit și victima consimte, mediere sau alte proceduri prin care consecințele infracțiunii sunt abordate dincolo de sancționarea penală a autorului.

O altă prioritate privește despăgubirea. Comisia identifică necesitatea unor mecanisme mai eficiente prin care victimele să primească reparații financiare de la autor sau de la stat, în situațiile prevăzute de legislație.

Strategia va urmări traseul victimei și după pronunțarea condamnării. Măsurile de protecție și despăgubire nu ar trebui să înceteze automat odată cu terminarea procesului penal dacă persoana continuă să suporte consecințele infracțiunii.

Comisia pregătește aceste măsuri în contextul noilor forme de criminalitate și al creșterii componentei digitale a infracțiunilor grave și organizate. Documentele pregătitoare arată că aproape toate activitățile infracționale grave și organizate au în prezent o componentă digitală.

Vicepreședinta executivă a Comisiei pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a atras atenția asupra numărului mare de persoane care pot fi afectate simultan de infracțiunile online.

„Criminalitatea este o traumă pentru milioane de victime în fiecare an. Acestea au nevoie de sprijin și protecție deplină din partea autorităților publice. În mediul digital, infracțiunile cibernetice operează la scară largă, peste granițe, și pot afecta simultan numeroase victime. Avem nevoie de contribuția tuturor pentru a ne asigura că sporim sprijinul acordat tuturor victimelor infracțiunilor în întreaga UE”, a declarat Virkkunen.

Criminalitatea digitală ridică probleme diferite de cele ale unei infracțiuni comise într-un singur loc. Autorul poate acționa dintr-un stat, victima poate locui în altul, furnizorul platformei sau serviciului digital într-o a treia jurisdicție, iar probele pot fi stocate în mai multe țări.

Strategia va urmări consolidarea rolului instituțiilor europene în asemenea cazuri și crearea unor mecanisme prin care autoritățile naționale să facă schimb de informații privind standardele și bunele practici pentru protejarea victimelor.

Sunt avute în vedere structuri de cooperare între mai multe autorități și servicii, astfel încât victima să nu fie nevoită să gestioneze separat relația cu poliția, procurorii, instanțele, serviciile sociale și organizațiile de sprijin.

Un rol mai important poate reveni agențiilor europene din domeniul justiției și afacerilor interne. Documentul pregătitor menționează Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Eurojust și CEPOL printre instituțiile care ar putea participa la implementarea măsurilor.

În cazurile transfrontaliere cu un număr mare de victime, inclusiv cele rezultate din criminalitatea online, Comisia urmărește să consolideze capacitatea acestor structuri de a sprijini autoritățile naționale.

Copiii reprezintă unul dintre grupurile pentru care sunt pregătite măsuri specifice. Strategia va include o abordare adaptată vârstei și vulnerabilității lor și va analiza în mod special situațiile în care minorii sunt victime ale unor infracțiuni digitale.

Consultarea va include întâlniri dedicate victimelor copii și justiției restaurative. Comisia va discuta și cu organizațiile care lucrează direct cu persoanele afectate de infracțiuni.

Victimele terorismului vor constitui un alt grup vizat de acțiunile comune la nivel european, alături de persoanele aparținând unor grupuri expuse discriminării și de victimele cu dizabilități.

În domeniul infracțiunilor digitale, documentul pregătitor menționează explicit și persoanele în vârstă printre grupurile care pot necesita sprijin special.

Strategia va include și o componentă privind pregătirea pentru situații de criză. Comisia vrea ca autoritățile și societatea să fie capabile să ofere rapid asistență atunci când evenimente majore produc simultan un număr mare de victime.

Această dimensiune poate privi situații în care structurile obișnuite de sprijin sunt depășite, fără ca documentele publicate până acum să stabilească tipurile exacte de crize sau mecanismele care vor fi create.

Comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath, a spus că noua etapă trebuie să se concentreze pe aplicarea efectivă a drepturilor deja stabilite.

„Nimeni nu se așteaptă să devină victima unei infracțiuni. De aceea, noi, ca autorități publice, avem responsabilitatea de a ne asigura că victimele sunt protejate și sprijinite atunci când au cea mai mare nevoie. Prin Directiva revizuită privind drepturile victimelor am consolidat normele europene. Acum trebuie să ne asigurăm că aceste drepturi devin o realitate în întreaga UE. Aceasta este ceea ce va realiza noua strategie”, a declarat McGrath.

El a cerut participarea cetățenilor și organizațiilor la consultare, argumentând că infracțiunile pot afecta orice persoană și că protejarea victimelor nu trebuie tratată exclusiv ca o problemă a sistemului judiciar.

Directiva revizuită privind drepturile victimelor consolidează cadrul juridic pe care strategia trebuie să îl susțină prin măsuri de implementare și coordonare.

Noua strategie va trebui să asigure și aplicarea coerentă a altor acte europene care conțin drepturi pentru victime, inclusiv normele privind combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice și Directiva revizuită privind combaterea traficului de persoane.

Comisia va lua în calcul și Directiva privind despăgubirea victimelor criminalității, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu.

Măsurile nu vor fi aplicate numai de Comisie. Strategia este concepută pentru a implica autorități naționale, agenții ale UE, societatea civilă și organizații internaționale.

Rețeaua europeană privind drepturile victimelor și Platforma privind drepturile victimelor vor fi folosite pentru schimbul de experiență și monitorizarea aplicării strategiei.

Platforma a fost creată în perioada strategiei precedente pentru a reuni instituțiile europene, statele membre, organizațiile societății civile și profesioniștii care lucrează în domeniu.

Strategia 2020–2025 a inclus și campania „Keep your Eyes Open”, destinată creșterii gradului de informare privind drepturile victimelor. Noua strategie va continua să folosească instrumentele de comunicare pentru a îmbunătăți cunoașterea drepturilor și a serviciilor disponibile.

Comisia intenționează să mențină și cooperarea cu organizațiile internaționale, inclusiv Consiliul Europei, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE și Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

O componentă suplimentară privește țările candidate și potențial candidate. Comisia consideră că standardele privind drepturile victimelor trebuie integrate și în cooperarea asociată politicii de extindere.

Noua strategie nu va avea o evaluare de impact legislativ, deoarece este o Comunicare și nu introduce prin ea însăși noi obligații juridice. Acțiunile concrete pot include însă finanțare europeană, măsuri administrative, coordonare și activitatea agențiilor UE.

Comisia va monitoriza ulterior aplicarea strategiei împreună cu Platforma privind drepturile victimelor și Agenția pentru Drepturi Fundamentale.

Consultarea actuală este însoțită de o cerere separată de contribuții deschisă până la 4 septembrie. Comisia solicită inclusiv cercetări, date și analize privind protecția victimelor, dreptul penal, reglementarea digitală și psihologia.

Pe lângă consultarea publică, vor avea loc discuții cu statele membre, Parlamentul European, organizațiile societății civile și organismele internaționale. După închiderea consultării, Comisia va publica o sinteză a contribuțiilor și va explica modul în care acestea au fost luate în considerare.

Cadrul european privind victimele infracțiunilor include Directiva privind drepturile victimelor, normele pentru despăgubirea victimelor, Ordinul european de protecție și legislație sectorială privind forme specifice de criminalitate.

Prima Strategie a UE privind drepturile victimelor a acoperit perioada 2020–2025. Noua strategie este programată pentru adoptare în trimestrul al patrulea din 2026 și va completa cadrul legislativ prin măsuri de politică, coordonare, finanțare și monitorizare.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-pregateste-noi-masuri-pentru-victimele-criminalitatii-digitale-copii-si-persoanele-vulnerabile