Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Luxemburg, la 27 ianuarie 2025. Comisia a decis sesizarea instanței în legătură cu regulile austriece privind mandatul european de arestare. Fotografie de arhivă. Comisia Europeană a decis să trimită Austria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru reguli care impun refuzul executării unor mandate europene de arestare privind cetățenii austrieci. Executivul european susține că două dispoziții transformă motive facultative de neexecutare în interdicții obligatorii și extind situațiile în care predarea poate fi blocată.
Procedura INFR(2020)2307 a început în decembrie 2020, iar Comisia consideră insuficiente măsurile luate între timp de Austria. Anunțul privește decizia de sesizare a instanței, care urmează să examineze compatibilitatea normelor naționale cu dreptul UE. Pe scurtComisia a decis sesizarea CJUE în procedura INFR(2020)2307, deschisă în decembrie 2020. Consideră că măsurile austriece nu au rezolvat problema aplicării mandatului european de arestare.Obiecția privește două dispoziții care, potrivit Comisiei, transformă motive facultative de refuz în obligații de neexecutare pentru cetățenii austrieci și depășesc limitele cadrului european.Legea austriacă EU-JZG prevede atât interdicții, cât și posibilități de predare și de executare a pedepsei în Austria. Nu instituie o interdicție generală pentru orice mandat privind un cetățean austriac.Curtea a arătat în cauza C-665/20 PPU că aplicarea motivului facultativ analizat acolo trebuie să permită examinarea circumstanțelor individuale.
Hotărârea din 2021 privea un alt litigiu.Decizia Comisiei nu este o hotărâre judecătorească. Anunțul nu identifică persoane căutate, numărul mandatelor refuzate sau sancțiuni financiare împotriva Austriei.Problema privește situațiile în care o autoritate judiciară dintr-un alt stat al Uniunii solicită predarea unei persoane care se află în Austria și are cetățenie austriacă. Potrivit Comisiei, legislația națională împiedică executarea unor asemenea mandate în circumstanțe în care decizia-cadru europeană prevede numai posibilitatea refuzului, nu obligația de a refuza. Executivul european mai consideră că legea austriacă extinde motivele de neexecutare dincolo de limitele stabilite de instrumentul european.Procedura de infringement a fost deschisă în decembrie 2020. Comisia afirmă că modificările și celelalte demersuri efectuate de autoritățile austriece nu au rezolvat problemele identificate, motiv pentru care a decis să sesizeze Curtea de Justiție. Comunicatul din 19 noiembrie nu indică un mandat individual sau o anumită persoană căutată care ar fi declanșat procedura. Litigiul privește compatibilitatea regulilor naționale cu obligațiile europene, nu judecarea unui suspect într-un caz penal concret.Mandatul european de arestare, cunoscut prin abrevierea MAE, permite unei autorități judiciare dintr-un stat membru să solicite arestarea și predarea unei persoane aflate pe teritoriul altui stat membru. Instrumentul este utilizat pentru efectuarea urmăririi penale sau pentru executarea unei pedepse ori măsuri privative de libertate.
El a înlocuit, în relațiile dintre statele membre, o mare parte a procedurilor tradiționale de extrădare cu un mecanism judiciar simplificat, bazat pe recunoașterea reciprocă. Pentru urmărire penală, cadrul european se aplică în cazul faptelor sancționate în statul emitent cu o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim este de cel puțin 12 luni. Pentru executarea unei condamnări, pragul general este o pedeapsă sau o măsură privativă de libertate de cel puțin patru luni. Mecanismul nu înlocuiește procesul penal și nu stabilește vinovăția persoanei căutate. Autoritatea judiciară din statul emitent continuă procedura penală sau executarea hotărârii, iar autoritatea din statul de executare verifică cerințele legale pentru predare.Decizia-cadru stabilește un număr limitat de situații în care executarea unui mandat trebuie sau poate fi refuzată. Articolul 3 prevede motive obligatorii. De exemplu, executarea trebuie refuzată în anumite condiții atunci când persoana a fost deja judecată definitiv pentru aceleași fapte, fapta face obiectul unei amnistii aplicabile sau persoana nu a atins vârsta răspunderii penale în statul executant. Articolul 4 conține motive facultative. Acestea pot privi, între altele, anumite situații de jurisdicție teritorială, existența unor proceduri penale în statul executant sau executarea unei pedepse în statul în care persoana locuiește. Când există un motiv obligatoriu și sunt întrunite condițiile sale, autoritatea judiciară trebuie să refuze executarea. În cazul unui motiv facultativ transpus în dreptul național, instanța trebuie să aibă posibilitatea să aprecieze circumstanțele individuale și să decidă dacă refuzul este justificat.Regimul austriac se găsește în Legea federală privind cooperarea judiciară în materie penală cu statele membre ale Uniunii Europene, cunoscută drept EU-JZG. § 5 conține dispoziții speciale pentru executarea unui mandat european de arestare împotriva cetățenilor austrieci. Unele dintre aceste prevederi au rang constituțional în dreptul austriac.
Alineatul (2) interzice executarea unui mandat împotriva unui cetățean austriac pentru fapte care intră sub incidența legii penale austriece. Alineatul (3) prevede o interdicție în anumite situații în care faptele nu au fost săvârșite pe teritoriul statului emitent, iar dreptul penal austriac nu ar permite urmărirea unor fapte de aceeași natură comise în afara Austriei.Separat, alineatul (4) stabilește un regim special pentru mandatele emise în vederea executării unei pedepse privative de libertate. În condițiile legii, pedeapsa aplicată într-un alt stat membru trebuie executată în Austria în locul predării cetățeanului. Alineatul (5) permite predarea în vederea urmăririi penale în anumite condiții, inclusiv cu garanția întoarcerii persoanei pentru executarea eventualei pedepse în Austria.Alineatul (6) permite persoanei să renunțe expres, în fața instanței și în condițiile legii, la invocarea acestor motive de refuz sau condiții. Comunicatul Comisiei nu identifică exact cele două dispoziții contestate; prezentarea § 5 oferă contextul regimului național, fără să substituie cererea care va fi depusă la Curte.În cadrul european, regula generală este executarea mandatului valabil emis, în condițiile stabilite de decizia-cadru. Aceasta nu înseamnă că statele trebuie să predea fiecare cetățean fără nicio verificare sau că protecțiile procesuale dispar. Decizia-cadru permite, de exemplu, în anumite condiții, ca statul executant să preia executarea pedepsei aplicate într-un alt stat. De asemenea, atunci când mandatul urmărește judecarea unei persoane, statul executant poate solicita garanția că aceasta va fi returnată pentru executarea unei eventuale pedepse, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.Mandatul european de arestare funcționează pe baza încrederii reciproce între sistemele judiciare ale statelor membre, dar această încredere nu elimină controlul respectării drepturilor fundamentale. Persoana vizată are drepturi procedurale, inclusiv asistență juridică și interpretare sau traducere în condițiile legislației aplicabile.
Aceste garanții nu sunt identice cu dreptul unui stat membru de a introduce, prin legislația proprie, motive suplimentare și generale de refuz.În hotărârea din 29 aprilie 2021, C-665/20 PPU, X, CJUE a examinat motivul facultativ legat de o condamnare definitivă într-un stat terț. A stabilit că transpunerea sa trebuie să lase instanței de executare o marjă pentru aprecierea împrejurărilor concrete. Cauza privea un mandat german executat în Țările de Jos, nu legislația Austriei.Comunicatul din 19 noiembrie nu furnizează date despre numărul mandatelor refuzate din cauza prevederilor contestate și nici o estimare privind impactul lor asupra unor investigații individuale.Procedura împotriva Austriei este o acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Decizia de sesizare trebuie diferențiată de depunerea și înregistrarea efectivă a cererii la CJUE și, mai ales, de o hotărâre pe fond. Dacă CJUE constată încălcarea, Austria va trebui să ia măsurile necesare executării hotărârii. Eventualele sancțiuni financiare sunt supuse condițiilor prevăzute de tratate și etapelor procedurale relevante; ele nu rezultă automat din anunțul Comisiei.
Documente și surse principale
Comisia: decizia de sesizare a CJUE în cazul Austriei European Commission · EN · PDF
Procedura INFR(2020)2307; pagina 7.
Consultă sursa →
Cadrul european al mandatului de arestare EUR-Lex · EN · HTML
Decizia-cadru 2002/584/JAI, versiunea consolidată aplicabilă.
Consultă sursa →
Legea austriacă EU-JZG, § 5 RIS Austria · DE · HTML
Regimul cetățenilor austrieci, inclusiv posibilitatea renunțării la motive de refuz.
Consultă sursa →
Hotărârea CJUE în cauza C-665/20 PPU Court of Justice / EUR-Lex · EN · HTML
Hotărârea din 29 aprilie 2021 privind marja de apreciere pentru motivul facultativ examinat.
Consultă sursa →
Ultimele știri
18:53
18:53
18:52
18:36
18:30
Vezi mai multe știri