Ce este și cum se transmite hantavirusul, virusul care a făcut victime pe nava MV Hondius

Trei oameni au murit, iar o altă persoană este în stare critică, după un posibil focar de hantavirus la bordul vasului de croazieră MV Hondius, în largul Capului Verde. În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) reamintește că hantavirusul există și în România, unde este raportat anual doar în câteva cazuri, dar este insuficient studiat și probabil subdiagnosticat.

Ce este hantavirusul

Hantavirusul este o familie de virusuri purtate în principal de rozătoare – șoareci, șobolani – care pentru ele sunt „gazde naturale”, dar care, atunci când ajung la om, pot provoca boli serioase. Virusul nu „circulă” între oameni, ca gripa, ci ajunge la noi cel mai des prin contact cu urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate, de exemplu în anexe, grajduri, cabane sau spații prăfuite unde trăiesc șoareci.

Cea mai frecventă cale de infectare este inhalarea particulelor foarte fine, invizibile, care se ridică în aer atunci când curățăm sau măturăm zone contaminate cu excremente de rozătoare. Infectarea se poate produce și dacă ducem mâna murdară la gură, nas sau ochi, dacă mâncăm alimente contaminate sau, mai rar, dacă suntem mușcați de un rozător infectat.

La om, hantavirusul poate provoca două tipuri principale de îmbolnăvire:

un sindrom respirator sever (sindrom pulmonar hantavirus – HPS), mai frecvent în Americi;

o formă cu afectare renală și uneori hemoragică (febră hemoragică cu sindrom renal – HFRS), întâlnită mai ales în Europa și Asia.

Simptomele la început seamănă mult cu o gripă: febră, frisoane, oboseală extremă, dureri de mușchi, dureri de cap, uneori dureri de burtă, greață sau diaree. În câteva zile, la unii pacienți boala poate evolua brusc spre dificultăți mari de respirație, tuse seacă, bătăi rapide ale inimii sau scăderea tensiunii, ceea ce poate duce la insuficiență respiratorie sau afectare gravă a rinichilor și necesită spitalizare de urgență, adesea la terapie intensivă.

OMS și alte autorități menționează transmiterea interumană ca posibilă doar pentru anumite tulpini, în condiții foarte specifice, nu ca regulă generală pentru toate hantavirusurile. În mod obișnuit, hantavirusurile se transmit de la rozătoare la om. O excepție importantă este virusul Andes (ANDV), responsabil de unele cazuri de sindrom pulmonar hantavirus în Argentina și Chile, pentru care au fost documentate clustere cu transmitere de la om la om, inclusiv către contacți din familie sau cadre medicale. Documente de sănătate publică formulează explicit că „transmiterea de la om la om este rară, dar a fost demonstrată pentru virusul Andes”.

Ce știm despre focarul de pe MV Hondius

Cazul care a readus hantavirusul în atenția publică este focarul suspect de pe nava de croazieră MV Hondius, operată de compania olandeză Oceanwide Expeditions, cu locuri pentru aproximativ 170 de pasageri și 70 de membri de echipaj, aflată în drum din Ushuaia (Argentina) spre Capul Verde. Până acum, trei persoane au murit, inclusiv un cuplu vârstnic, iar un pasager britanic de 69 de ani este în terapie intensivă în Africa de Sud, după ce a fost testat pozitiv la un hantavirus; alți doi pasageri infectați urmează să fie repatriați în Țările de Jos.

Autoritățile spun că este încă în curs o anchetă epidemiologică: OMS și specialiștii naționali prelevează probe, fac teste de laborator și secvențiere genetică pentru a înțelege ce tulpină de virus este implicată și cum s a produs infectarea pasagerilor. Compania care operează nava subliniază că doar la un pasager evacuat anterior a fost confirmat virusul, iar în cazul altor persoane cu simptome ancheta continuă, deci tabloul nu este complet.

Situația este neobișnuită pentru că hantavirusul este legat, de regulă, de contactul cu rozătoarele în mediul terestru (gospodării, depozite, spații rurale), nu de croaziere. Specialiștii iau în calcul mai multe scenarii: prezența rozătoarelor la bord, o expunere comună în timpul escalei într o zonă rurală sau într o clădire infestată, ori o combinație de factori.

Hantavirusul în România: puține cazuri, puține date

În urma valului de știri despre MV Hondius, Autoritatea Națională pentru Cercetare și INSP au transmis un comunicat în care explică faptul că hantavirusul există și în România, dar înregistrează anual doar câteva cazuri, cu un caracter clar „sporadic”. Potrivit acestor date, cazurile sunt documentate, însă infecțiile „rămân insuficient explorate”, însemnând că nu avem încă studii extinse, registre naționale detaliate sau o imagine completă a circulației virusului în populație și în mediul animal. Specialiștii avertizează și asupra riscului de subdiagnosticare: simptomele de început seamănă cu multe alte viroze, iar diagnosticul precis se pune doar prin teste de laborator specializate, disponibile limitat. De aceea, este posibil ca unele cazuri ușoare sau moderate să treacă neobservate sau să fie încadrate la alte boli respiratorii ori renale.

Autoritățile insistă însă că, în prezent, nu există dovezi ale unui focar de hantavirus în România și că virusul nu se află la originea creșterii actuale a virozelor respiratorii sau gripei. Mesajul este de informare și prevenție, nu de alarmă: riscul individual pentru populația generală rămâne redus, dar infecția merită cunoscută, mai ales de cei care lucrează sau trăiesc în zone cu rozătoare.

Cât de „periculos” este în realitate

Întrebarea firească a publicului este: „Să mă sperii de hantavirus?”. Răspunsul experților este nu – dar să îl tratăm cu seriozitate. Hantavirusul nu este un virus foarte răspândit, nu se transmite ușor între oameni și nu poate provoca pandemii de tipul COVID 19, conform evaluărilor CDC și ECDC.

Acolo unde provoacă boală severă, poate fi însă letal. Sindromul pulmonar hantavirus (HPS), forma care afectează grav plămânii, are o rată a mortalității de aproximativ 38% la pacienții cu simptome respiratorii severe, potrivit Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), cifră citată și de comunicatul românesc. Pentru febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), întâlnită mai des în Europa, mortalitatea variază, în general, între sub 1% și 10–15%, în funcție de tulpina de virus și de rapiditatea accesului la îngrijiri medicale.

Un alt aspect important este că nu orice expunere duce la boală gravă. Mulți oameni pot fi expuși fără să se infecteze sau pot avea forme ușoare, care se remit, mai ales în cazul unor tulpini „mai blânde”. Totuși, pentru cei care dezvoltă o formă severă, evoluția poate fi rapidă, iar singura șansă este prezentarea cât mai devreme la spital, unde tratamentul constă în oxigenoterapie, ventilație mecanică, medicamente de susținere și, uneori, dializă.

Cum ne putem proteja

Atât INSP, cât și experții citați în presa românească insistă pe prevenție: cheia este să limităm contactul cu rozătoarele și cu urmele pe care acestea le lasă în jurul nostru. Iată câteva recomandări de bază:

Păstrați locuința curată și aerisită, depozitați alimentele în recipiente închise ermetic și nu lăsați resturi de mâncare la îndemâna rozătoarelor.

Dacă găsiți excremente de șoareci sau șobolani, nu măturați și nu aspirați direct: umeziți zona cu o soluție dezinfectantă și curățați cu mănuși, eventual cu mască pe față, pentru a evita inhalarea prafului contaminat.

În zonele rurale sau în vacanțe la cabane, evitați să dormiți sau să depozitați alimente în spații unde observați urme de rozătoare și apelați la deratizare dacă infestarea este importantă.

La apariția unei „gripe” severe, însoțită de oboseală extremă, dureri de mușchi și, ulterior, dificultăți de respirație sau scăderea cantității de urină, mai ales dacă ați avut contact cu zone cu rozătoare, adresați vă de urgență medicului și menționați această expunere.

Autoritățile subliniază că schimbările climatice, defrișările, urbanizarea și mobilitatea crescută a oamenilor pot aduce mai des în contact omul și animalele sălbatice, inclusiv rozătoarele purtătoare de hantavirus.

****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.