Remus Ștefureac: Jumătate dintre români ar vota un partid nou, în context de criză politică și economică

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, avertizează că neîncrederea cronică în clasa politică, criza economică, războiul hibrid și fragmentarea Parlamentului creează un spațiu larg pentru o nouă formațiune, însă succesul ei depinde de lideri credibili și soluții concrete.

Jumătate din populația României ar vota cu un partid nou-înființat, arată o cercetare INSCOP prezentată de directorul său, Remus Ștefureac, în podcastul Observator360. Potrivit acestuia, procentul, de aproximativ 50%, reflectă o dorință generică de schimbare și o critică a partidelor existente, nu o garanție că o viitoare formațiune ar obține automat acest sprijin.

Ștefureac susține că România trece printr-o „traumă majoră a democrației”, alimentată de neîncrederea acumulată în instituții și lideri, de anularea alegerilor din 2024, de criza politică prelungită și de fragmentarea Parlamentului, unde există aproximativ 11 grupuri politice. Acest climat face dificilă formarea majorităților și amplifică conflictele politice, în timp ce populația se confruntă cu inflație, scumpirea energiei și efectele economice ale războiului din vecinătate.

Directorul INSCOP explică faptul că, acum aproximativ 7–10 ani, doar circa 30% dintre români spuneau că ar vota un partid nou, iar astăzi procentul a urcat la aproximativ 50%. El consideră că acesta este un semnal de alarmă pentru partidele tradiționale, care nu mai răspund suficient de bine așteptărilor cetățenilor.

Un eventual partid nou ar putea fi orientat spre un mesaj patriotic sau național, dar nu neapărat antieuropean, având în vedere că 75–80% dintre români rămân atașați ideilor europene. Ștefureac menționează și creșterea partidului SENS, care ajunge la circa 4% la nivel național și la 15% în rândul tinerilor de 18–30 de ani.

Cea mai mare ostilitate față de establishmentul politic se regăsește, potrivit analistului, în rândul persoanelor active, mai ales al familiilor tinere cu vârste între 30 și 45 de ani, afectate de inflație, costuri și presiuni legate de copii și educație. Aceeași categorie concentrează o parte importantă a electoratului AUR.

Referitor la PSD, Ștefureac arată că partidul a pierdut sprijin după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, dar a recuperat ulterior scorul, ajungând la aproximativ 22–24% după intrarea la guvernare. El subliniază că această creștere poate fi temporară, iar evoluția depinde de capacitatea partidului de a reduce risipa, de a face reforme și de a răspunde problemelor economice.

Despre mesajele președintelui Nicușor Dan privind TVA, taxele și deficitul, Ștefureac apreciază că principiul de bază este clar: statul nu poate cheltui mai mult decât are. Totuși, el consideră că guvernarea are obligația de a proteja categoriile vulnerabile, inclusiv pensionarii și familiile cu venituri mici, prin compensări finanțate din reducerea risipei bugetare, reforma administrației locale, companiilor de stat și îmbunătățirea colectării TVA.

„Cuțitul ne-a ajuns la os”, spune Ștefureac, explicând că lipsa garanțiilor că lucrurile se vor schimba a alimentat susținerea pentru mesaje antisistem. El apreciază însă că actuala criză poate deveni o oportunitate pentru partidele responsabile de a lua măsuri concrete: reducerea cheltuielilor, eliminarea privilegiilor, colectarea mai eficientă a impozitelor și sprijinirea celor afectați de criză.

Privind perioada următoare, Ștefureac consideră că partidele responsabile înțeleg gravitatea momentului, iar continuitatea la Ministerul Finanțelor indică o direcție de rigoare fiscală. El estimează că măsurile concrete din următoarele șase luni — comasarea unor administrații, reducerea costurilor companiilor de stat și diminuarea risipei — vor fi decisive pentru credibilitatea României și pentru restabilirea încrederii cetățenilor.