Ce cred votanții partidelor despre independența politică a sistemului judiciar

Modul în care românii, în funcție de opțiunea lor politică, se raportează din punct de vedere al încrederii la justiție, respectiv îi evaluează independența față de imixtiunile politice, este fără îndoială influențat de dezbaterile tensionate din ultima perioadă.

Prima observație pe care o putem face, este aceea că nivelurile cele mai ridicate de neîncredere în justiție se regăsesc în rândul votanților USR și PNL, în timp ce electoratul social-democrat și cel al AUR par să fie ceva mai puțin critice. Desigur, diferențele nu sunt mari și, în orice caz, discutăm despre o majoritate care, indiferent de opțiunea politică, este evident nemulțumită de justiție. Dar totuși, diferențele sunt demne de remarcat: în timp ce 59% din electoratul social-democraților exprimă neîncredere în justiție și 67% din cel al AUR, în rândul electoratului liberal au încredere destul de puțină sau deloc 74% dintre votanți, cifra ajungând chiar la 86% în ceea ce îi privește pe simpatizanții USR.

Aceeași situație se remarcă și în ceea ce privește percepția asupra independenței justiției. Din nou, în rândul votanților USR și PNL se înregistrează cele mai ridicate procente de respondenți care sunt de părere că justiția este influențată politic, respectiv 79% din electoratul USR-ist și 70% din cel liberal. În schimb, electoratul AUR și cel al PSD par să fie mai puțin convinse de imixtiunile politice în justiție, cu procente de 66%, respectiv de 54%.

Or, faptul că în zona acestor două tipuri de electorate discursul care denunță amestecul politicului în actul de justiție pare să aibă cea mai redusă tracțiune ar putea fi un semnal de alarmă pentru politicienii celor două formațiuni, care au încercat să se raporteze la tensiunile apărute în sistemul de justiție în ultima perioadă tocmai denunțând asemenea imixtiuni.

În orice caz, într-un context în care justiția este sub lupă — între documentare jurnalistice, proteste pentru independență și dezbateri privind reforme instituționale — percepțiile electoratelor arată clar existența unui deficit masiv de încredere în justiție, fapt care, dat fiind că ne găsim într-un stat de drept, ar trebui să provoace multora insomnie și să le ofere un imbold pentru reformă.

Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro - INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.