Cine este Luca Niculescu, diplomatul cu experiență în Franța nominalizat de Nicușor Dan pentru funcția de premier

Numele lui Luca Niculescu, actual secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru aderarea României la OCDE, a fost nominalizat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, în locul lui Ilie Bolojan.

Niculescu reprezintă profilul unui premier tehnocrat cu o carieră construită în trei zone: presă, diplomație și gestionarea unuia dintre proiectele strategice de politică externă ale României — aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE.

Luca Niculescu are 55 de ani, s-a născut la 25 aprilie 1971, la București, și a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, în 1995. Un an mai târziu, a obținut un master în Jurnalism European la Strasbourg, formare care avea să îi contureze ulterior o carieră puternic legată de spațiul francez și de temele europene.

Peste două decenii în presă

Înainte de a intra în diplomație, Luca Niculescu a lucrat în jurnalism între 1992 și 2016. A fost redactor-șef al RFI România și a realizat sau moderat emisiuni de analiză la Money Channel, TVR 1 și Digi24, fiind asociat mai ales cu subiectele de politică externă, economie și afaceri europene.

Experiența sa nu s-a limitat la presa românească. Niculescu a fost corespondent permanent în România pentru mai multe instituții de presă franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération. A avut, de asemenea, timp de cinci ani o rubrică săptămânală în revista Dilema Veche.

În 2010, Institutul European din România i-a acordat titlul de „Jurnalistul European al Anului”. În anii 2008 și 2011, a primit și premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show. Profilul său oficial mai consemnează și titlul de „Personalitatea francofonă a anului”, primit în 2003, precum și faptul că RFI România a fost decorat în 2015 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Trecerea din presă spre administrație și diplomație îl diferențiază de profilul clasic de politician de partid. Este, pe de o parte, un avantaj pentru că vine cu experiență de comunicare publică și cu familiaritate cu dosarele externe. Pe de altă parte, tocmai absența unei baze politice proprii poate deveni o vulnerabilitate într-un Parlament fragmentat, în care negocierile cu partidele sunt decisive.

Luca Niculescu, ambasador la Paris

În 2016, Luca Niculescu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, mandat pe care l-a exercitat până în 2022. În aceeași perioadă, a fost acreditat și în Principatul Monaco și Principatul Andorra.

Postul de la Paris are o importanță aparte pentru diplomația românească: Franța este unul dintre principalii parteneri europeni ai României, iar capitala franceză găzduiește organizații internaționale-cheie. În calitate de ambasador, Niculescu a reprezentat România în raport cu OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.

Între 2019 și 2022, el a fost și președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța. Funcția indică o rețea diplomatică formată în spațiul francofon, dar și o experiență de reprezentare într-un mediu multilateral, diferit de confruntarea cotidiană din politica internă românească.

Perioada pariziană i-a adus și mai multe distincții. În 2019 a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor, acordat de Ministerul francez al Culturii, iar în 2023 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Comandor de președintele Franței. În România, a primit Crucea Regală în 2022.

Dosarul OCDE

Din septembrie 2022, Luca Niculescu este secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

Aderarea la OCDE este considerată una dintre mizele majore ale diplomației și administrației românești, deoarece presupune evaluări sectoriale și alinierea la standarde în domenii precum economia, guvernanța corporativă, investițiile, combaterea corupției, educația, mediul, concurența și politicile fiscale. Pentru un posibil premier, acesta ar fi principalul argument de competență administrativă: Niculescu lucrează deja cu ministere, instituții și angajamente internaționale care cer coordonare între multiple centre de decizie.

Profilul său ar sugera prioritatea unei guvernări orientate spre credibilitate externă, relația cu partenerii europeni și occidentali și accelerarea proiectului OCDE. Această direcție ar fi însă insuficientă, de una singură, pentru a rezolva problema centrală a oricărui premier desemnat: construirea unei majorități funcționale în Parlament.

Detalii personale și patrimoniu

Potrivit informațiilor publicate de Digi24 pe baza declarației de avere depuse în perioada în care era ambasador, Luca Niculescu deținea cote-părți din două terenuri forestiere din Balotești, precum și mai multe proprietăți imobiliare, unele dobândite prin moștenire: trei apartamente și o casă de vacanță în județul Dâmbovița.

Același material notează că Niculescu a vorbit public despre originile sale familiale. Străbunicul său, Jean Niculescu, a fost membru PNL, deputat, senator și, pentru scurt timp, ministru al Comerțului într-un guvern Averescu. Este un element de biografie care poate alimenta interesul public, fără a echivala însă cu apartenența politică actuală a diplomatului.

Până în prezent, cariera sa publică a fost mai degrabă una instituțională decât una electorală. Nu este cunoscut drept lider de partid și nu are experiența directă de a conduce un guvern sau un minister cu portofoliu intern, inclusiv bugetar și social. În schimb, a lucrat în instituții și misiuni în care negocierea, reprezentarea externă și gestionarea unor dosare complexe au fost centrale.

Un tehnocrat, după eșecurile Veștea și Mureșan

Conform procedurii constituționale, Niculescu trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri. Învestirea necesită majoritatea absolută a parlamentarilor - 233 de voturi favorabile din totalul de 465 de deputați și senatori.

Precedentele recente ilustrează cât de mult contează această aritmetică. Guvernul Siegfried Mureșan, susținut de PNL-USR-UDMR, a picat pe 30 septembrie, după ce a strâns doar 182 de voturi „pentru”. Cabinetul Adrian Veștea a fost respins la votul de învestire, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, mult sub pragul de 233 necesar.

În cazul cabinetului lui Eugen Tomac, care nici nu a mai ajuns la vot în Parlament, numele lui Niculescu a fost indicat pentru portofoliul Externelor.

Pentru Luca Niculescu, prin urmare, testul decisiv nu ar fi CV-ul diplomatic, ci capacitatea președintelui Nicușor Dan și a partidelor de a transforma un profil tehnocrat într-o majoritate de cel puțin 233 de voturi, la cinci luni de la picarea guvernului Bolojan.

Sinteză realizată cu ajutorul Perplexity