Cine se teme de inteligența artificială?

Inteligența artificială nu mai este de mult un subiect de science-fiction, dar pentru o bună parte dintre români rămâne încă o realitate îndepărtată și, mai ales, neliniștitoare. Cele mai recente date sociologice arată că îngrijorarea legată de impactul AI asupra pieței muncii nu este distribuită uniform, ci urmează diviziuni sociale majore.

Potrivit BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 2-6 martie 2026,  aproximativ o treime dintre români (33.7%) declară că sunt îngrijorați (foarte și destul de îngrijorați ) de posibilitatea de a-și pierde locul de muncă din cauza AI. Cei mai îngrijorați sunt cei care nu utilizează tehnologii AI, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din rural. Aceste categorii se află deja într-o poziție fragilă pe piața muncii, iar apariția unei noi tehnologii care are potențialul de transforma radical raporturile de muncă accentuează sentimentul de insecuritate, mai ales în lipsa unor competențe digitale solide.

De cealaltă parte, aproape jumătate dintre români (49.4% ) spun că nu sunt deloc sau sunt foarte puțin îngrijorați.  Interesant este că exact categoriile cele mai expuse la schimbare și care utilizează cel mai mult inteligența artificială — tinerii, cei cu educație superioară, locuitorii din mediul urban — sunt cele mai puțin îngrijorate. Este de presupus că familiaritatea cu tehnologia le oferă, cel puțin în acest moment, un sentiment de control. Paradoxul este însă că tocmai aceste categorii, care lucrează în domenii intens digitalizate, ar putea resimți mai puternic efectele revoluției AI, pe măsură ce automatizarea avansează în domenii precum IT, analiză de date sau suport operațional. Cu alte cuvinte, în timp ce încrederea lor este alimentată de competențe digitale, expunerea reală la schimbare este, de fapt, mai ridicată.

Prin urmare, teama de impactul AI asupra pieței muncii pare să fie modelată în mare parte de accesul la tehnologie și de vulnerabilitatea socio-economică resimțită în prezent.

Metodologie: Datele ediției a VIII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.