Reformele QX intră în anul de probă: schimbări majore în școli, universități și cercetare în 2026–2027

După ce a condus Ministerul Educației și Cercetării în plină criză politică și fiscală, psihologul și rectorul UBB Daniel David detaliază, într-un articol de bilanț, cum Programul Ministerial de Reforme QX începe să-și producă efectele în noul an școlar/universitar și în cercetarea românească: de la declararea analfabetismului funcțional drept risc de securitate națională și reorganizarea liceelor, până la Reforma QX Bologna 2.0 și clasificarea unităților de cercetare în trei clase de calitate. Autorul avertizează că, dacă reformele vor fi menținute măcar pe durata unui ciclu de studiu, în 4–5 ani România poate reduce drastic analfabetismul funcțional și își poate întări competitivitatea științifică, dar dacă vor fi abandonate, țara riscă să rămână blocată în vechile probleme de educație și colonizare tehnologică.

Contextul politic și miza reformelor

Daniel David a preluat portofoliul educației și cercetării pe 23 decembrie 2024, într-un moment de criză politică „gravă” – anularea alegerilor prezidențiale – și de austeritate generată de deficitul bugetar. Invitat în guvern ca specialist, nu ca politician, el a condiționat acceptarea funcției de reunirea educației și cercetării într-un singur minister, pentru a construi o strategie coerentă a unei „societăți moderne bazate pe cunoaștere”.

În baza Raportului Ministerial de Diagnostic QX, ministrul spune că a constatat că sistemele de educație și cercetare pot deveni „riscuri de securitate națională”, ceea ce a dus la decizia de a crea Programul Ministerial de Reforme QX. Deși programul a fost derulat în paralel cu măsuri dure de ajustare fiscală, David subliniază că a fost asumat de întreaga coaliție pro-occidentală și sprijinit inclusiv de președintele Nicușor Dan.

Analfabetismul funcțional, tratat ca risc de securitate

Un pilon central al Reformelor QX îl reprezintă combaterea analfabetismului funcțional, pe care autorul îl descrie drept „inamicul principal” al sistemului de educație. El arată că aproape jumătate dintre tinerii sub 18 ani se află în această zonă, dacă se ia în calcul și abandonul școlar, ceea ce îi face vulnerabili la pseudocunoaștere, manipulare și discurs conspiraționist.

David a propus explicit includerea analfabetismului funcțional ca risc de securitate națională în Strategia Națională de Apărare a Țării, informând președintele, conducerea Parlamentului și premierul; această formulare apare acum în documentul strategic oficial. Ca măsuri remediale, el amintește protejarea burselor sociale pentru elevi, majorarea cu circa 40% a bugetului pe 2026 pentru programul „masă sănătoasă”, precum și lansarea programului MIAF pentru alfabetizare funcțională la primar și gimnaziu.

Schimbări în învățământul preuniversitar

La nivel de liceu, anul școlar 2026–2027 marchează aplicarea unui nou curriculum, cu planuri-cadru reformate și alternative, care introduc descentralizarea prin alocarea unui buget de ore pe care elevii îl pot alege din oferta școlii. În cadrul pilotării planurilor-cadru alternative, 77 de astfel de planuri vor fi implementate în 43 de licee, inspirate din practici din SUA și țările nordice.

Pe dimensiunea gimnazială și primară, reforma impune ca 25% din timpul fiecărei discipline să fie dedicat activităților remediale, pentru formarea, consolidarea și aplicarea competențelor în viața de zi cu zi. Evaluările naționale la clasele II, IV și VI au fost redesenate în „logica PISA”, cu itemi integrativi și orientați spre situații reale, iar rezultatele trebuie corelate cu planuri educaționale individualizate, obligatorii în noul cadru.

La nivelul educației timpurii, ministrul a mizat pe dezvoltarea infrastructurii și resursei umane, inclusiv prin proiecte precum SU‑ETIC și deblocarea de posturi în creșe și grădinițe în perioada de criză. El încurajează programe universitare cu dublă specializare – educație timpurie și învățământ primar – pentru a crește șansele absolvenților pe piața muncii.

Digitalizare, etică și siguranță în școli

Articolul detaliază un pachet consistent de măsuri de digitalizare: generalizarea catalogului electronic, introducerea codurilor QR pentru actele din educație, proiecte pilot de utilizare a inteligenței artificiale în școli și universități și formarea a peste 100 000 de profesori în pedagogie digitală. David spune că înainte de finalul mandatului a depus proiectul „Sistem integrat de management al informațiilor în educație”, aprobat în 2026, care ar trebui să digitalizeze evaluările, catalogul și procesele majore din preuniversitar.

Pe lângă componenta tehnologică, autorul insistă pe reglementări de etică, siguranță și control al comportamentelor problematice, inclusiv „butonul roșu” în școli, ghiduri de intervenție și susținere financiară pentru un mediu educațional sănătos. El avertizează că aceste instrumente riscă să rămână „forme fără fond” dacă nu sunt implementate coordonat, sub controlul ferm al ministerului.

Reforma QX Bologna 2.0 în universități

În învățământul superior, Daniel David subsumează intervențiile sub eticheta „Reforma QX Bologna 2.0”, construită pe ideea clarificării misiunii fiecărei universități și flexibilizării arhitecturii sistemului. Fiecare instituție are acum o misiune explicită, luată în calcul în evaluările naționale, iar ciclurile de studiu au fost decuplate pentru a permite profilări de tip „graduate vs. undergraduate”.

Ministrul amintește întărirea componentei CoARA în evaluările naționale, actualizarea criteriilor CNATDCU pentru titluri academice și doctorat, precum și elaborarea metodologiilor pentru programe postdoctorale și postuniversitare. Tot în acest cadru, a fost relansată dezvoltarea de duble specializări didactice și academice, începând cu anul universitar 2025–2026, și s-a încurajat concentrarea academică între universități și institute.

Cercetare: clasificarea unităților CDI și centre de excelență

În zona de cercetare-dezvoltare-inovare, David descrie ca „cea mai importantă reformă” evaluarea și reclasificarea tuturor unităților CDI care doresc acces la fonduri publice, în trei clase de calitate. Cele din clasa I ar urma să primească finanțare crescută, cele din clasa II o finanțare adaptată, iar cele din clasa III să se reorganizeze, inclusiv prin fuziuni cu universități sau alte institute.

Prin Autoritatea Națională pentru Cercetare, ministerul a securizat financiar cea mai mare competiție de cercetare din istoria României – Centrele Naționale de Excelență –, rețea inițială de 18 centre cu posibilitate de extindere la 24. Acestea ar trebui să fie motorul producției de cunoaștere originală și să consolideze competitivitatea țării în societatea 5.0 bazată pe inovație.

Dimensiunea internațională și salarizarea

Articolul subliniază că educația și cercetarea au fost pregătite pentru aderarea României la OECD, după ce au fost finalizate și aprobate rapoartele de evaluare și au fost lansate oficial rezultatele. De asemenea, România a devenit membru cu drepturi depline în Consiliul Executiv al UNESCO pentru mandatul 2025–2029, iar ministerul a consolidat legătura cu SUA, inclusiv prin reluarea programului FLEX.

În final, Daniel David revine la tema salarizării, cerând ca viitoarea lege a salarizării unitare să respecte promisiunile făcute sectorului educație–cercetare în 2023–2024 și să asigure echivalarea funcțiilor didactice și de cercetare. El își reafirmă convingerea că Reformele QX pot fi „un antidot adecvat” la analfabetismul funcțional și colonizarea științifică, dar admite că nu sunt „singura cale posibilă” și că verdictul va veni în 4–5 ani, în funcție de consistența implementării.