Sinteză Informat.ro / Fără sateliți de la Washington, Zelenski privește spre Paris. Poate salva Eutelsat/OneWeb Ucraina de dependența de Starlink?

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri, la conferința de presă de după summitul UE de la Bruxelles, că limitele de viteză impuse sistemului Starlink, care au lăsat Ucraina fără un instrument esențial de apărare, nu au fost deocamdată complet ridicate, deși „revin acum". Cu dronele legate de un sistem controlat la Washington, Kievul caută acum alternative europene: „lucrăm cu câteva țări, inclusiv cu Franța", a spus Zelenski. Cu toate acestea, alternativele europene sunt limitate și nu pot înlocui integral Starlink.

Noaptea în care dronele Ucrainei au amuțit

În noaptea de 13 spre 14 octombrie, SpaceX a limitat brusc funcționarea terminalelor Starshield — versiunea militară a Starlink — pentru echipamentele aflate în mișcare: terminalele montate pe vehicule și drone au încetat să mai primească semnal de îndată ce obiectul pe care erau instalate depășea un anumit plafon de viteză, raportat de surse militare ucrainene între aproximativ 72 și 161 km/h. Practic, dronele-interceptoare ucrainene, care au nevoie de conexiune permanentă în timp ce zboară cu sute de km/h ca să prindă dronele Shahed rusești, au rămas fără ghidaj. Unitățile nu au primit niciun avertisment, potrivit surselor din Ministerul ucrainean al Apărării citate de Kyiv Post. Joi, Reuters a relatat, citând doi oficiali americani și unul occidental, că ordinul de încetinire a serviciului „a venit din interiorul Casei Albe”. Oficialii de la Pentagon ar fi primit mesajul că Starshield pentru armata ucraineană „trebuie încetinit”.

Vineri, la summitul UE de la Bruxelles, întrebarea s-a mutat de la Washington la Europa: are blocul cu ce să înlocuiască o tehnologie care a devenit coloana vertebrală a frontului ucrainean? Răspunsul, dat chiar de șefa diplomației europene, este unul incomod: nu pe termen scurt.

Cine a dat ordinul

Elon Musk a afirmat că „sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA” și că „orice limite de viteză sau de utilizare sunt decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte”. Un înalt oficial american a replicat pentru Reuters: „O astfel de cerere nu a fost niciodată formulată de președinte”. Kievul susține însă că, după apelurile din marți și miercuri către Casa Albă, Departamentul de Stat și Pentagon, i s-a transmis că a fost „o decizie a Casei Albe”.

Contextul politic nu poate fi ignorat. Restricțiile au venit pe fondul presiunilor lui Donald Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești. După reluarea atacurilor de către Kiev, Trump a spus despre Zelenski: „Tot ce face este să ridice prețul mondial al petrolului. Ei bine, cred că e o rușine”. Într-un interviu pentru Newsmax, președintele american a mers și mai departe: „Zelenski nu este un om cu care să fie bine pentru noi să negociem. Spune că vrea o înțelegere, dar nu o vrea”, calificându-l drept mai dificil de gestionat decât Vladimir Putin. Și la Washington apar fisuri în rândul republicanilor: senatorul Thom Tillis a vorbit despre o posibilă „încurcătură” în sistemele Pentagonului și a cerut o anchetă.

Zelenski spune că restabilirea serviciului SpaceX Starshield încă nu este completă

La conferința de presă de după discuțiile cu liderii UE, Zelenski a dat cele mai clare detalii tehnice de până acum despre restricție.

„Starlink nu a fost oprit, dar limitele de viteză au fost coborâte… și nu am mai putut doborî unele drone Shahed, nu am mai putut folosi unul dintre instrumentele de protecție a populației”, a spus el, descriind măsura drept „o surpriză foarte periculoasă și neplăcută”. Dronele Shahed cu reacție zboară cu 400 km/h, iar plafonul de viteză al conexiunii a fost redus la doar 70 km/h, a explicat președintele.

Zelenski a precizat că tehnologia nu este folosită pentru „lovituri adânci în Rusia”, ci pentru operațiuni defensive și pentru loviri cu rază medie împotriva țintelor militare, precum și pentru livrări logistice. Iar pe întrebarea esențială — s-a rezolvat problema? — răspunsul a fost nuanțat: „Ministerul Apărării este în legătură cu partenerii, mi s-a spus că au existat semnale de la Casa Albă că vor restabili aceste capacități. S-au întors la limitele de viteză anterioare? Nu. Dar revin acum? Da”.

Președintele a fost întrebat și despre dependența de interceptoare Patriot, despre care CNN relatează că s-au epuizat. Zelenski a răspuns amar: Ucraina nu este „o destinație prioritară” pentru livrările finanțate de Europa, așa că sistemul funcționează improvizat — „luăm de unde putem: una sau două pe ici, cinci pe acolo, zece pe dincolo”.

Pe subiectul Starlink, Zelenski a confirmat că Ucraina „lucrează cu câteva țări, inclusiv Franța”, pentru capacități suplimentare.

Bruxelles-ul recunoaște capacitățile limitate ale UE

La Bruxelles, europenii nu au ascuns realitatea. „Starlink este cu adevărat indispensabil pentru Ucraina și, din păcate, pe termen scurt Europa nu poate înlocui această capacitate”, a declarat Kaja Kallas înaintea lucrărilor summitului. Premierul leton Andris Kulbergs a pus problema în aceiași termeni: „Avem, dar nu suficient”. Premierul olandez Rob Jetten a spus că a discutat cu Emmanuel Macron despre „cum putem noi, europenii, să oferim mai multe astfel de servicii într-un viitor nu foarte îndepărtat”.

Comisarul pentru apărare Andrius Kubilius a recunoscut și el că Europa este „destul de dependentă de capacitățile spațiale americane”. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a adăugat că două treimi din informațiile de securitate pe care Ucraina le primește de la partenerii occidentali provin din țări europene.

Ce alternative există în Europa

Europa nu are un înlocuitor „gata de plug-in" pentru Starlink, dar are trei piste — una imediată, una pe termen mediu și una abia la finalul deceniului.

Soluția de urgență: Eutelsat și SES. Operatorul francez Eutelsat, care a fuzionat cu operatorul britanic OneWeb, oferă deja internet prin satelit în Ucraina, prin constelația sa din orbită joasă — peste 600 de sateliți — plus circa 35 de sateliți geostaționari. Este singura companie din lume care mai are o rețea de acest tip, în afară de SpaceX, și lucrează deja cu instituții europene la „desfășurarea rapidă de terminale suplimentare pentru misiuni critice". Mențiunea făcută vineri de Zelenski — că Ucraina „lucrează cu câteva țări, inclusiv Franța" — se potrivește exact cu acest profil. Limita e una de greutate, cost și tehnologie: terminalele OneWeb sunt mai grele, mai scumpe și mai pretențioase la energie decât cele Starlink, iar echipamentele SpaceX nu se pot conecta pur și simplu la altă rețea — trecerea ar însemna înlocuirea a mii de terminale. Practic, Eutelsat și rivalul luxemburghez SES pot adăuga capacitate acum, nu pot prelua integral rolul Starlink.

Soluția de consolidare: GOVSATCOM, din 2027. Este „pool-ul" european de sateliți: un sistem care pune laolaltă capacitățile guvernamentale ale Franței, Greciei, Italiei, Luxemburgului și Spaniei și le pune la dispoziția statelor membre printr-un singur hub. Funcționează din ianuarie 2026, iar Comisia a confirmat că negociază ca Ucraina să fie „pe deplin asociată" programului, cu capacitate comercială suplimentară „la începutul lui 2027". Comisia a refuzat însă să spună dacă GOVSATCOM poate susține aceleași misiuni de luptă ca Starshield — ceea ce spune totul despre decalajul rămas.

Soluția suverană: IRIS², spre finalul deceniului. Este constelația europeană de comunicații securizate — „Starlink-ul suveran" al UE, construit special pentru uz guvernamental și militar. Contractul a fost semnat în decembrie 2024 cu consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat, Hispasat), iar în august 2026 programul a intrat în faza de desfășurare. Arhitectura revizuită prevede 348 de sateliți — 330 în orbită joasă și 18 în orbită medie — cu 66 adăugați special pentru apărare și securitate, bugetul urcând la peste 15,6 miliarde de euro. Operaționalizarea vine în trei trepte: primele lansări în 2029, primele servicii securizate spre 2030, capacitatea deplină abia în 2031–2032. Ucraina a cerut deja acces, printr-un acord formal aflat în negocieri, dar analiștii avertizează că termenele „rămân aspiraționale".

Astfel, un calendar pentru independența Kievului pentru independența de SUA rămâne diversificare parțială prin Eutelsat și SES acum, acces la GOVSATCOM din 2027 și autonomie reală abia cu IRIS², spre finalul deceniului. Până atunci, precum spunea Zelenski despre interceptoarele Patriot, Ucraina va continua să „ia de unde poate".

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.