Ursula Von der Leyen cere o politică externă europeană mai realistă și orientată pe interese

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Conferința ambasadorilor UE 2026 că Uniunea trebuie să adopte o politică externă mai realistă și orientată pe interese, într-o lume marcată de instabilitate, și a susținut că securitatea trebuie să devină principiul de organizare al acțiunii europene, de la apărare și date până la industrie, infrastructură, tehnologie și comerț. Ursula Von der Leyen cere o politică externă europeană mai realistă și orientată pe interese, cu securitatea drept principiu de organizare al acțiunii UEAfișează informațiile imaginii Ursula von der Leyen la Conferința ambasadorilor UE 2026, unde a cerut o politică externă europeană mai pragmatică, o nouă strategie de securitate și o proiectare mai fermă a puterii europene în materie de apărare, comerț și parteneriate globale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Conferința ambasadorilor UE 2026 că Europa trebuie să adopte o politică externă „mai realistă și orientată pe interese”, într-o lume în care Uniunea „nu mai poate fi custodele vechii ordini mondiale”, și a susținut că securitatea trebuie să devină „principiul de organizare al acțiunii noastre” în noua strategie europeană de securitate aflată în pregătire.

Pe scurt Von der Leyen a spus că Europa „nu mai poate fi custodele vechii ordini mondiale” și că trebuie să își construiască „propriul drum european” pentru a-și apăra interesele într-o lume în care nu se mai poate baza doar pe sistemul internațional bazat pe reguli.

Președinta Comisiei a afirmat că UE lucrează la o nouă strategie europeană de securitate și că „securitatea trebuie să devină principiul de organizare al acțiunii noastre”, inclusiv în domenii precum apărare, date, industrie, infrastructură, tehnologie și comerț.

Ea a spus că Europa a început „un proiect generațional, independența europeană”, și a indicat o creștere a cheltuielilor de apărare de până la 800 miliarde euro până în 2030.

Von der Leyen a afirmat că UE va sprijini Ucraina „indiferent de ce se întâmplă în altă parte”, inclusiv prin propunerea unui împrumut de 90 miliarde euro, și a legat extinderea către Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest de interesul comun de securitate al Europei.

Pe comerț și investiții, ea a spus că rețeaua acordurilor comerciale ale UE acoperă aproape 50% din PIB-ul global, iar Global Gateway a depășit deja obiectivul inițial de 300 miliarde euro mobilizate și ar putea trece de 400 miliarde euro anul viitor.

Ursula von der Leyen a folosit discursul de la Conferința ambasadorilor UE 2026 pentru a cere o recalibrare a politicii externe europene în fața unei lumi pe care a descris-o drept mai instabilă, mai conflictuală și mai puțin previzibilă. Ea a spus că Uniunea trebuie să privească realitatea „așa cum este ea astăzi” și să accepte că „Europa nu mai poate fi custodele vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și nu se va mai întoarce”. În acest context, a afirmat că Uniunea va continua să apere sistemul internațional bazat pe reguli, dar „nu se mai poate baza pe el ca singura modalitate de a-și apăra interesele” și nu poate presupune că regulile acestuia o vor proteja de amenințările complexe cu care se confruntă.

Discursul a fost construit în jurul ideii că UE are nevoie de o politică externă „mai realistă și orientată pe interese” și de o reflecție asupra propriilor mecanisme de decizie. Von der Leyen a spus că Europa trebuie să își „construiască propriul drum european” și să găsească „noi modalități de cooperare cu partenerii”, adăugând că Uniunea trebuie să analizeze lucid dacă doctrina, instituțiile și procesul său decizional, concepute într-o lume postbelică a stabilității și multilateralismului, „au ținut pasul cu viteza schimbării” și dacă sistemul actual este „mai degrabă un ajutor sau un obstacol” pentru credibilitatea sa ca actor geopolitic.

Punctul de plecare al analizei sale a fost conflictul din Orientul Mijlociu. Von der Leyen a spus că dezbaterea privind natura războiului din Iran pierde parțial esențialul și că Europa trebuie să se concentreze pe consecințele reale ale situației. Ea a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”, pe care l-a acuzat că a adus „moarte și represiune propriului popor” și „devastare și destabilizare în întreaga regiune prin interpușii săi înarmați cu rachete și drone”. În același timp, a arătat că războiul produce deja efecte de spillover asupra energiei, finanțelor, comerțului, transportului și deplasării populației, că „cetățenii noștri sunt prinși în focul încrucișat” și că „partenerii noștri sunt atacați”. Ea a reafirmat „solidaritatea deplină” cu Cipru, după ce baze militare britanice de pe insulă au fost vizate și trupe NATO au fost chemate să doboare o dronă.

Pe acest fundal, von der Leyen a argumentat că ideea unei retrageri a Europei din lumea haotică din jurul său este „pur și simplu o eroare”. Ea a spus că Europa trebuie să fie pregătită să își proiecteze puterea „mai ferm”, pentru a contracara agresiunea și ingerința străină „cu toate instrumentele noastre, economice sau diplomatice, tehnologice sau militare”. În același registru, a anunțat că noua strategie europeană de securitate, pregătită împreună cu Înaltul Reprezentant și serviciul diplomatic al UE, va pune securitatea în centrul acțiunii europene. „Securitatea trebuie să devină principiul de organizare al acțiunii noastre”, a spus ea, precizând că aceasta trebuie să devină mentalitatea implicită „de la apărare la date, de la industrie la infrastructură, de la tehnologie la comerț”.

În planul apărării, von der Leyen a spus că Europa a făcut în ultimul an „mai mult în domeniul apărării decât în deceniile anterioare” și a vorbit despre „o creștere accelerată a cheltuielilor de apărare, de până la 800 miliarde euro până în 2030”. Ea a afirmat că statele membre își intensifică investițiile la niveluri record și a transmis că „pacea și securitatea în Europa depind de noi, iar noi ne asumăm pe deplin această responsabilitate”. Totodată, a insistat că a sta pe propriile picioare nu înseamnă a sta singur. În acest sens, a invocat parteneriatele UE pentru securitate și apărare cu țări din afara Uniunii, deschiderea programului SAFE către Canada, discuțiile pentru integrarea lanțurilor valorice de apărare cu India și progresele în relația cu Australia.

Un capitol central al discursului a fost Ucraina. Von der Leyen a spus că „Europa va fi întotdeauna alături de Ucraina, indiferent de ce se întâmplă în altă parte”, descriind țara ca „o națiune europeană mândră” care luptă pentru libertățile europene, atât ca viitor membru al Uniunii, cât și ca „prima linie de apărare a Europei”. Ea a afirmat că pacea trebuie să fie „deplină, justă și durabilă” și a insistat că războiul nu poate fi încheiat într-un mod care să planteze semințele unor conflicte viitoare. În acest context, a pus pe primul plan „sprijinul financiar susținut” și a amintit propunerea Comisiei pentru un împrumut de 90 miliarde euro destinat nevoilor Ucrainei. Von der Leyen a recunoscut dificultățile întâmpinate în adoptarea acestui pachet și le-a legat de problema capacității sistemului european de a livra eficient, dar a insistat că UE își va respecta angajamentele, pentru că „credibilitatea noastră, și mai important, securitatea noastră, sunt în joc”.

Ea a legat direct și politica de extindere de securitatea europeană. Von der Leyen a spus că este „de importanță capitală” ca Uniunea să fie pregătită prin apropierea deja de acum a Balcanilor de Vest, Moldovei și Ucrainei de UE. În formularea sa, „extinderea nu ține de ideologie, este o chestiune de interes comun și securitate europeană” și Uniunea trebuie să fie gata să livreze „de îndată ce va veni momentul”.

Al doilea pilon al discursului a fost comerțul și investițiile. Von der Leyen a spus explicit că „comerțul nu înseamnă doar economie, ci putere” și a trecut în revistă seria de acorduri comerciale recente sau în curs, de la Mexic, Elveția și Indonezia, la Mercosur, India și Australia, dar și negocierile cu Filipine, Thailanda, Malaysia, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Est și de Sud. Ea a afirmat că lumea „vrea să facă schimburi comerciale cu Europa” și că rețeaua comercială a Uniunii „nu s-a extins niciodată atât de repede”. Potrivit președintei Comisiei, acordurile UE includ în prezent „aproape 50% din PIB-ul global”, iar mai mult de jumătate din comerțul european se desfășoară în interiorul propriei rețele de acorduri, ceea ce oferă companiilor europene acces previzibil și bazat pe reguli la mai mult de jumătate din lume.

Von der Leyen a prezentat și Global Gateway drept exemplul unei politici externe pragmatice și orientate pe interese. Ea a spus că, în aproximativ patru ani de la lansare, inițiativa a depășit deja obiectivul inițial de 300 miliarde euro mobilizate și și-a exprimat convingerea că va depăși pragul de 400 miliarde euro anul viitor, deoarece există cerere globală pentru investiții europene. În discursul său, a invocat investițiile în lanțuri valorice pentru energie curată în Africa de Nord, în competențe pentru procesarea mineralelor de-a lungul coridorului Lobito, în conexiuni digitale de-a lungul coridorului India, Orientul Mijlociu, Europa și în industrii farmaceutice locale din Africa și Caraibe. Ea a susținut că acest model produce beneficii reciproce, Europa câștigând lanțuri de aprovizionare mai solide, iar partenerii săi, investiții sustenabile în infrastructură, competențe și locuri de muncă. În acest context, a amintit că, în viitorul buget european, Comisia a propus o creștere de 75% a finanțării pentru componenta Global Europe.

În plan diplomatic, von der Leyen a reafirmat atașamentul UE față de ONU și Carta sa, amintind că, împreună cu statele membre, Uniunea rămâne cel mai mare contributor financiar la sistemul ONU. În același timp, ea a spus că, într-o lume mai conflictuală, sistemul ONU are nevoie de reformă și că, atunci când formatele tradiționale se blochează, Europa trebuie să caute modalități creative de a aborda cele mai grave crize, inclusiv prin cvartete, grupuri de contact sau inițiative regionale. Totuși, a insistat că noile inițiative trebuie să completeze ONU, nu să o concureze sau să o înlocuiască, și a plasat în acest cadru reconstrucția Gaza și obiectivul păcii pentru palestinieni și israelieni.

În concluzie, von der Leyen a spus că Europa se află în fața unei alegeri reale. Uniunea poate rămâne ancorată în obiceiuri și certitudini ale unei lumi care a trecut, sau poate „alege un alt destin pentru Europa”, construind o politică externă care „ne face mai puternici acasă, mai influenți la nivel global și un partener mai bun pentru țările din întreaga lume”. Ea a descris această direcție drept un pilon central al „independenței europene”, menit să protejeze interesele Uniunii și să îi promoveze valorile „nu cu nostalgie și nu jelind vechea lume, ci modelând-o pe cea nouă”.

Discursul a fost rostit la Conferința ambasadorilor UE 2026 și se înscrie în pregătirea unei noi strategii europene de securitate. Mesajul președintei Comisiei vine într-un moment marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, de continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, de extinderea agendei europene de apărare și de accelerarea politicii comerciale și investiționale a UE prin acorduri de liber schimb și Global Gateway.

https://2eu.brussels/ro/stiri/ursula-von-der-leyen-cere-o-politica-externa-europeana-mai-realista-si-orientata-pe-interese-cu-securitatea-drept-principiu-de-organizare-al-actiunii-ue