Suedia testează un traul ghidat de lumină care poate pescui creveți fără să atingă fundul mării

Un proiect finanțat de UE încearcă să folosească lumini subacvatice pentru a ridica creveții spre o plasă mai mică și mai ușoară. Echipamentul ar putea reduce contactul cu fundul marin, consumul de combustibil și uzura, dar testele nu au demonstrat încă dacă poate menține capturile necesare pescarilor.

Pescarii și cercetătorii de pe coasta de vest a Suediei testează un sistem care folosește lumini subacvatice pentru a ghida creveții într-un traul menținut deasupra fundului mării. Proiectul urmărește să păstreze capturile la un nivel care permite continuarea activității comerciale, reducând în același timp deteriorarea habitatelor, rezistența echipamentului în apă și consumul de combustibil.

Pe scurt

1. Luminile amplasate pe echipamentul de pescuit sunt testate pentru a determina dacă pot face creveții să urce de pe fundul mării și să intre într-o plasă care nu este târâtă pe substrat.

2. Sistemul este mai mic și mai ușor decât un traul convențional, ceea ce ar putea reduce rezistența în apă, consumul de combustibil și uzura echipamentului.

3. Prototipul trebuie adaptat la curenții, vizibilitatea, densitatea apei, tipurile de nave și condițiile fundului marin de pe coasta suedeză.

4. Testele sunt încă în desfășurare, iar proiectul nu a publicat date care să confirme nivelul capturilor, economiile de combustibil sau reducerea efectelor asupra ecosistemului.

5. Inițiativa este testată după intrarea în vigoare, la 1 iulie 2026, a interdicției generale suedeze privind traulul de fund în ariile marine protejate aflate în interiorul limitei de traulare.

Proiectul „Light Trawling” încearcă să schimbe modul în care sunt capturați creveții pe coasta de vest a Suediei. În loc ca plasa să fie trasă de-a lungul fundului mării, mai multe surse de lumină ar trebui să determine creveții să se ridice și să intre într-un traul aflat deasupra substratului.

Metoda pornește de la comportamentul capturii, nu de la contactul mecanic dintre echipament și fundul marin. Proiectul testează dacă intensitatea, poziția și stabilitatea luminilor pot orienta suficienți creveți către plasă pentru ca sistemul să poată fi utilizat într-o activitate comercială.

Traulul de fund convențional presupune deplasarea echipamentului pe sau foarte aproape de substrat. Contactul poate afecta habitatele, iar greutatea și dimensiunea plaselor măresc rezistența opusă navei în timpul deplasării.

Sistemul testat în Suedia este mai mic și mai ușor decât echipamentul convențional. Menținerea sa deasupra fundului mării ar putea limita impactul direct asupra substratului și ar reduce deteriorarea plaselor produsă de frecarea cu fundul marin.

O rezistență mai mică în apă ar putea reduce și cantitatea de combustibil necesară pentru tractarea echipamentului. Proiectul nu a publicat însă măsurători privind economia de combustibil, costurile de exploatare sau diferența de uzură față de un traul obișnuit.

Ideea a fost inspirată de un proiect din Islanda care folosește lumina pentru a orienta capturile către plasă. Pescarul suedez Sixten Söderberg a contactat echipa islandeză și a început să analizeze împreună cu parteneri locali dacă metoda poate funcționa în apele suedeze.

Municipalitatea Sotenäs coordonează proiectul. Asociația de pescari FF Norden contribuie cu experiența echipajelor care trebuie să monteze și să folosească echipamentul pe mare, iar Chalmers Industriteknik analizează componentele de mediu, tehnice și economice.

Prototipul islandez nu poate fi transferat direct fără adaptări. Condițiile fundului marin, tipurile de nave, curenții, vizibilitatea sub apă și comportamentul creveților pot modifica rezultatele sistemului.

Echipa trebuie să determine greutatea potrivită pentru fiecare unitate luminoasă, astfel încât aceasta să rămână stabilă în curenți diferiți. O lumină care se deplasează sau este orientată incorect poate modifica reacția creveților și poziția lor față de intrarea în plasă.

Vizibilitatea și densitatea apei influențează distanța la care lumina poate fi observată. Partenerii testează și înălțimea la care traulul poate fi menținut deasupra fundului mării fără ca numărul creveților capturați să devină insuficient.

Obiectivul nu este eliminarea capturii, deoarece echipamentul trebuie să poată susține activitatea economică a pescarilor. Proiectul încearcă să identifice o combinație între reducerea contactului cu fundul marin și menținerea unor capturi viabile.

Testele pe mare presupun modificări repetate ale prototipului. Echipajele verifică modul în care acesta poate fi lansat, controlat și recuperat, precum și comportamentul său în timpul pescuitului nocturn și în condiții meteorologice diferite.

Finanțarea europeană a acoperit o parte din riscul și costurile construirii și testării echipamentului. Partenerii afirmă că încercările nu ar fi fost posibile în aceeași formă dacă pescarii ar fi trebuit să suporte singuri cheltuielile pentru dezvoltarea prototipului.

Proiectul este desfășurat în perioada în care Suedia limitează mai strict folosirea traulului de fund. O interdicție generală a intrat în vigoare la 1 iulie 2026 în ariile marine protejate situate în interiorul limitei naționale de traulare.

Interdicția și proiectul nu sunt aceeași măsură. Restricția stabilește unde nu mai poate fi utilizat traulul de fund, în timp ce proiectul cercetează dacă pescuitul de creveți poate continua cu un echipament care rămâne deasupra substratului.

Documentele disponibile nu precizează dacă sistemul ar fi autorizat în toate ariile protejate sau cum ar fi clasificat de reglementările suedeze. Utilizarea sa viitoare va depinde de rezultatele tehnice și de regulile aplicabile fiecărei zone de pescuit.

Testele nu au produs încă o comparație publică între capturile realizate cu sistemul ghidat de lumină și cele obținute cu un traul convențional. Nu sunt disponibile nici date privind capturile accidentale ale altor specii sau efectele asupra organismelor aflate pe fundul mării.

Fără aceste rezultate, beneficiile rămân obiective ale proiectului. O plasă care nu atinge substratul ar putea reduce presiunea fizică asupra fundului marin, dar efectul real depinde de stabilitatea echipamentului, frecvența contactelor și modul în care este folosit în operațiunile comerciale.

Viabilitatea economică va depinde de mai mulți factori: cantitatea și calitatea capturii, reducerea consumului de combustibil, durata de viață a echipamentului, costul luminilor și timpul necesar echipajului pentru operare și întreținere.

Proiectul ar putea oferi o alternativă pentru unele activități de pescuit al creveților dacă testele confirmă simultan reducerea impactului asupra fundului marin și menținerea unor capturi suficiente. Documentul Comisiei nu indică un calendar pentru încheierea testelor sau pentru o eventuală utilizare comercială mai largă.

Pescuitul de creveți cu traul este important pentru unele comunități de pe coasta suedeză, unde măsurile de protecție a mediului marin influențează direct accesul la zonele tradiționale de pescuit. Proiectul încearcă să răspundă acestei situații prin modificarea echipamentului, fără să presupună că orice formă de pescuit poate continua în orice zonă protejată.

https://2eu.brussels/ro/news/suedia-testeaza-un-traul-ghidat-de-lumina-care-poate-pescui-creveti-fara-sa-atinga-fundul-marii