Bruxelles, 6 noiembrie 2025 – Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu privind pachetul legislativ ReArm Europe, menit să accelereze și să coordoneze mai eficient investițiile în apărare la nivelul Uniunii. Noua inițiativă permite utilizarea mai flexibilă a fondurilor europene existente – precum Horizon Europe, Digital Europe, Connecting Europe Facility (CEF), Strategic Technologies for Europe Platform (STEP) și Fondul European de Apărare (EDF) – pentru a sprijini proiecte cu destinație de apărare și dublă utilizare (civilă și militară).
Pachetul, supranumit „mini-omnibus pentru apărare”, reprezintă una dintre componentele-cheie ale planului ReArm Europe, lansat de Comisie în aprilie 2025 pentru a crește cheltuielile de apărare și a întări baza industrială și tehnologică a Uniunii. Într-un context de tensiuni geopolitice tot mai ridicate, acordul prevede și integrarea Ucrainei în Fondul European de Apărare, oferindu-i acces la proiecte comune de cercetare și dezvoltare, în cadrul unui proces gradual de integrare în ecosistemul european de apărare.
„Acordul de astăzi este un pas important în implementarea planului ReArm Europe și un semnal clar că Europa este hotărâtă să investească în propria securitate. Prin deschiderea programelor-cheie către investiții în apărare, ne consolidăm baza industrială și capacitatea de a ne apăra până în 2030”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul apărării al Danemarcei, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
De cealaltă parte, raportorul Parlamentului European Rihard Kols (ECR, Letonia) a subliniat importanța politică a acordului: „Acest pachet nu este doar o ajustare tehnică, ci un semnal că UE tratează investițiile în apărare cu seriozitatea pe care o cer vremurile. Parlamentul a arătat că este pregătit să meargă mai departe, iar acest acord este doar începutul.”
Potrivit textului convenit, programul Horizon Europe va putea finanța proiecte civile cu potențial de aplicație duală, fără a afecta fondurile destinate cercetării științifice. În același timp, platforma STEP (Strategic Technologies for Europe Platform) va include „tehnologiile de apărare” drept al patrulea domeniu strategic de investiții, alături de digital, net zero și biotehnologie. Sprijinul va fi extins și către IMM-uri, start-up-uri și companii mid-cap, inclusiv cele considerate „non-bankable”, prin facilități de finanțare dedicate.
Acordul prevede și finanțarea infrastructurilor de transport dual-use – precum coridoarele pentru mobilitate militară – prin intermediul programului CEF, cu condiția respectării criteriilor de origine pentru echipamente și servicii. În plus, textul consolidează componenta de reziliență, incluzând protecția infrastructurii critice, combaterea amenințărilor cibernetice și apărarea integrității electorale.
Procedural, Comisia ITRE a Parlamentului va vota asupra textului la 20 noiembrie 2025, urmând ca votul final în plen să aibă loc până la sfârșitul anului. După aprobarea formală de către Consiliu, regulamentul va intra în vigoare la începutul lui 2026, permițând lansarea rapidă a apelurilor de finanțare.
Acest acord completează pachetul de pregătire pentru apărare („defence readiness omnibus”) aflat încă în analiză la Consiliu și vine în continuarea Cărții albe privind pregătirea europeană în domeniul apărării 2030, prin care liderii europeni au cerut o creștere coordonată a cheltuielilor militare și o consolidare a lanțurilor de aprovizionare strategice.
Prin ReArm Europe, Uniunea Europeană face un pas decisiv către o politică industrială comună de apărare, bazată pe cooperare între statele membre, investiții în tehnologiile emergente și o integrare mai strânsă între industria civilă și cea militară.
Pentru România, pachetul ReArm Europe oferă o oportunitate strategică de a consolida cooperarea industrială în domeniul apărării și de a accesa finanțare europeană pentru proiecte cu aplicație duală, în special în sectoarele aerospațial, cibernetic, energetic și de mobilitate militară. Țara noastră ar putea participa, prin companiile sale specializate și institutele de cercetare, la consorții europene finanțate prin Fondul European de Apărare (EDF), dar și la proiecte de infrastructură sprijinite prin Connecting Europe Facility (CEF). În plus, extinderea platformei STEP către tehnologiile de apărare și sprijinul acordat IMM-urilor și start-up-urilorcreează un cadru favorabil pentru firmele românești inovatoare care pot dezvolta componente, senzori, software sau sisteme integrate destinate atât utilizărilor civile, cât și celor militare. La nivel politic, România ar putea beneficia de o poziționare mai solidă în lanțurile industriale europene, în special prin parteneriate cu state membre precum Franța și Polonia, care promovează dezvoltarea unei Europe a apărării capabile să-și asigure autonomia tehnologică și securitatea colectivă.