Parlamentul European schimbă regulile jocului în domeniul apărării. Bani, termene și proceduri accelerate pentru investițiile europene
Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ care schimbă fundamental modul în care Uniunea Europeană finanțează apărarea. Prin termene accelerate, proceduri simplificate și redirecționarea fondurilor existente, UE tratează apărarea ca politică industrială și economică, nu doar ca domeniu militar. Decizia deschide o fereastră limitată pentru statele membre capabile să reacționeze rapid.
Strasbourg – Parlamentul European a adoptat marți un set de măsuri legislative care redesenează fundamental modul în care Uniunea Europeană sprijină investițiile în apărare. Decizia nu introduce un buget militar nou, dar modifică regulile unor programe-cheie ale UE pentru a permite direcționarea rapidă a fondurilor existente către proiecte de apărare și securitate, în cadrul planului ReArm Europe.
Pe scurt Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ care permite folosirea mai rapidă și mai flexibilă a fondurilor UE existente pentru proiecte de apărare și securitate.
Apărarea este integrată explicit în politica industrială a UE, inclusiv prin crearea unui nou domeniu strategic pentru tehnologii de apărare și securitate.
Procedurile sunt accelerate: autorizațiile pentru proiecte de apărare au un termen standard de 50 de zile lucrătoare, cu mecanism de aprobare tacită.
IMM-urile și start-up-urile pot accesa mai ușor Fondul European de Apărare, iar testarea proiectelor în Ucraina devine posibilă.
Măsurile sunt complementare NATO și nu creează un buget militar european separat.
Noile reguli vizează programe majore precum Strategic Technologies for Europe Platform (STEP), Horizon Europe, Fondul European de Apărare, Digital Europe și Connecting Europe Facility. În urma negocierilor cu Consiliul, Parlamentul a extins aria măsurilor pentru a include reziliența în fața atacurilor hibride și a ingerințelor străine și a obținut sprijin suplimentar pentru industria de apărare a Ucrainei, inclusiv participarea acesteia la Fondul European de Apărare.
Pentru prima dată, viteza devine criteriu central. Autorizațiile pentru proiecte de apărare vor avea un termen standard de 50 de zile lucrătoare. Dacă autoritățile naționale nu iau o decizie în acest interval, proiectele pot merge mai departe prin mecanismul aprobării tacite. Măsura mută responsabilitatea din zona amânării administrative în zona acțiunii și transmite un semnal clar industriei și investitorilor europeni.
Procedurile de achiziții sunt simplificate, transferurile intra-europene de produse și tehnologii de apărare sunt accelerate, iar achizițiile directe devin acceptabile în situații de urgență. Parlamentul recunoaște explicit că refacerea stocurilor, creșterea capacităților de producție și cooperarea industrială nu mai pot fi blocate de birocrație într-un context de securitate deteriorat.
Un element central al pachetului este deschiderea Fondului European de Apărare către IMM-uri și start-up-uri, cu documentație redusă și proceduri simplificate. În același timp, legislația permite testarea unor proiecte finanțate din fonduri europene în Ucraina, oferind industriei europene acces la validare tehnologică în condiții reale de conflict, cu cicluri de învățare și adaptare mult accelerate.
Raportorul Parlamentului, eurodeputatul Rihards Kols, a subliniat că schimbarea este una de substanță, nu de retorică. „UE își adaptează în sfârșit instrumentele la realitatea de securitate de astăzi. Nu vorbim despre bugete noi, ci despre folosirea mai inteligentă și mai strategică a programelor existente. Instrumentele sunt acum pe masă, livrarea trebuie să urmeze”, a declarat acesta.
Eurodeputatul român Vasile Dîncu a insistat asupra dimensiunii economice și industriale a deciziei. „Uniunea Europeană își asumă explicit pregătirea pentru riscuri majore de securitate. Până la 800 de miliarde de euro în următorii patru ani nu reprezintă doar un efort militar. Reprezintă o politică economică și industrială de scară continentală”, a declarat Dîncu, subliniind că apărarea devine parte integrantă a pieței unice și a competitivității europene.
Pentru România, miza este una strategică. „Nu este doar despre securitate, este despre poziționare. Cine reacționează rapid atrage investiții, cine întârzie pierde lanțuri de producție”, a avertizat Dîncu. El a indicat ca priorități imediate crearea unui punct unic de contact pentru proiectele de apărare, digitalizarea completă a avizării, alinierea legislației naționale la noile termene europene și sprijin activ pentru IMM-urile românești capabile să intre în proiecte comune europene.
Raportul votat de Parlamentul European face parte dintr-un efort mai amplu de adaptare a politicilor europene la un context de securitate radical schimbat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de intensificarea amenințărilor hibride și de presiunea asupra capacităților industriale de apărare ale statelor membre.
Propunerea Comisiei nu creează instrumente financiare noi și nu majorează bugetul UE, ci modifică regulile de funcționare ale unor programe existente pentru a permite finanțarea proiectelor cu utilizare dublă, civilă și militară, în domenii precum cercetarea, infrastructura de transport și energie, tehnologiile digitale și protecția infrastructurii critice.
Un element-cheie al raportului este includerea explicită a tehnologiilor de apărare și securitate în politica industrială europeană, prin crearea unui nou domeniu strategic în cadrul platformei STEP. Obiectivul este consolidarea bazei industriale și tehnologice de apărare a UE, reducerea dependențelor externe și stimularea cooperării transfrontaliere.
Raportul subliniază că măsurile nu înlocuiesc rolul NATO și nu impun obligații statelor membre. Inițiativele sunt complementare Alianței Nord-Atlantice și se bazează pe decizii voluntare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea fondurilor naționale sau europene existente, într-o logică în care securitatea este tratată ca fundament al funcționării pieței interne și al rezilienței economice europene.
Textul a fost adoptat de Parlament cu o largă majoritate și trebuie acum să fie aprobat formal de Consiliu, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE și intrarea în vigoare.
