Comisarul european Andrius Kubilius a cerut o transformare profundă a apărării europene, susținând că simpla creștere a bugetelor nu este suficientă și că UE trebuie să ia decizii instituționale majore pentru a-și garanta securitatea într-un context geopolitic radical schimbat.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat la conferința Folk och Försvar – National Conference 2026 că Uniunea Europeană se află în fața unei alegeri istorice în materie de securitate, avertizând că fără o reorganizare profundă a modului în care își concepe apărarea, Europa riscă să rămână vulnerabilă în fața amenințărilor actuale.
Pe scurt
Rusia este descrisă ca menținând o economie de război chiar și în eventualitatea unei păci.
Statele Unite cer Europei să își asume integral apărarea convențională a continentului.
Kubilius critică fragmentarea actuală a apărării europene, descrisă ca un ansamblu de „armate bonsai”.
Comisarul susține necesitatea unor structuri europene comune de decizie și comandă.
Ucraina este prezentată drept testul imediat al credibilității strategice a UE.
În discursul său, Kubilius a pornit de la premisa că mediul de securitate al Europei s-a schimbat fundamental. El a afirmat că Rusia rămâne într-o logică de confruntare pe termen lung și că, indiferent de evoluția războiului din Ucraina, Moscova va continua să investească masiv în capacități militare. În același timp, comisarul a arătat că Statele Unite transmit tot mai clar că Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului.
În acest context, Kubilius a susținut că Europa nu mai poate funcționa cu actuala arhitectură defensivă, caracterizată de forțe armate naționale numeroase, dar slab coordonate. El a descris această realitate prin metafora „armatelor bonsai”, forțe care există formal, dar care nu sunt pregătite pentru un conflict de mare intensitate. Potrivit comisarului, problema nu este doar nivelul investițiilor, ci lipsa unei organizări comune și a unei voințe politice coerente.
Discursul a relansat explicit ideea unei forțe militare europene permanente și a unui mecanism de conducere strategică la nivelul UE. Kubilius a argumentat că Uniunea are nevoie de o structură capabilă să ia rapid decizii de securitate și să coordoneze capacitățile existente, evocând posibilitatea unui Consiliu European de Securitate care să reunească statele membre și instituțiile UE într-un format restrâns și operațional.
Ucraina ocupă un loc central în această viziune. Comisarul a afirmat că sprijinul actual riscă să devină insuficient și că UE trebuie să fie pregătită să reacționeze dacă Rusia refuză orice soluție de pace credibilă. Pentru Kubilius, modul în care Europa gestionează sprijinul pentru Ucraina reprezintă primul test real al capacității sale de a acționa ca actor de securitate.
Kubilius a subliniat că inițiativele deja lansate la nivelul UE, precum agenda Defence Readiness 2030, instrumentele financiare pentru apărare și consolidarea industriei europene de apărare, sunt pași importanți, dar incompleți. Fără decizii politice majore privind comandamentul, coordonarea și responsabilitatea comună, aceste instrumente riscă să rămână fragmentate.
Discursul de la Folk och Försvar se înscrie într-o dezbatere mai amplă privind viitorul apărării europene, intensificată după invazia Rusiei în Ucraina și pe fondul schimbării priorităților strategice ale Statelor Unite. Deși ideea unei apărări europene integrate a fost formulată de mai multe ori în ultimele decenii, intervenția lui Kubilius marchează o schimbare de ton, de la cooperare și coordonare voluntară la integrare și decizie politică comună, fără a anunța însă un calendar sau mecanisme juridice concrete.
Ultimele știri
12:12
11:58
11:46
11:33
11:19
Vezi mai multe știri