marți 10:55
INSCOP Research: Investițiile străine în România: benefice sau dăunătoare?
Roxana Bratu

Exclusiv
Foto INSCOP Research
În timp ce cu toții putem fi de acord că investițiile străine din ultimele trei decenii au modelat economia românească, opiniile privind impactul lor asupra țării rămân împărțite. Potrivit sondajului realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens din decembrie 2024, aproape jumătate dintre români (45,8%) consideră că investițiile străine din ultimele trei decenii au făcut mai mult bine decât rău României, în ușoară creștere față de 39,5% în ianuarie 2022. În același timp, ponderea celor care sunt de părere că aceste investiții au avut un impact negativ a scăzut la 43,4% de la 51,3% în urmă cu 3 ani.
Analiza datelor socio-demografice evidențiază variații importante în funcție de mediul de rezidență, educație și ocupație. Locuitorii din București și orașele mari, persoanele cu studii superioare, precum și gulerele albe apreciază într-o proporție mai mare decât restul populației impactul pozitiv al investițiilor făcute de companiile străine. În schimb, locuitorii din mediul rural, persoanele cu un nivel de educație mai redus și gulerele albastre sunt cel mai des de părerea contrară (respectiv că investițiile străine au făcut mai mult rău decât bine României). Practic, tind să aibă o percepție pozitivă acele categorii de populație care au un acces sporit la beneficiile economice aduse de marile investiții străine (precum salarii mai bune și oportunități de carieră). Se conturează astfel un clivaj între cei care beneficiază de pe urma acestor investiții și cei cu un acces redus la oportunități economice, în general.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Analiza datelor socio-demografice evidențiază variații importante în funcție de mediul de rezidență, educație și ocupație. Locuitorii din București și orașele mari, persoanele cu studii superioare, precum și gulerele albe apreciază într-o proporție mai mare decât restul populației impactul pozitiv al investițiilor făcute de companiile străine. În schimb, locuitorii din mediul rural, persoanele cu un nivel de educație mai redus și gulerele albastre sunt cel mai des de părerea contrară (respectiv că investițiile străine au făcut mai mult rău decât bine României). Practic, tind să aibă o percepție pozitivă acele categorii de populație care au un acces sporit la beneficiile economice aduse de marile investiții străine (precum salarii mai bune și oportunități de carieră). Se conturează astfel un clivaj între cei care beneficiază de pe urma acestor investiții și cei cu un acces redus la oportunități economice, în general.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.