România, prinsă între două lumi

Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale).

Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator. 61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime, iar 58,3% dintre respondenți aleg tradiția și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul și adaptarea la schimbările moderne.

Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței.

Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie. Totuși, proporția de o treime din populație pro-piață liberă indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice. În ceea ce privește conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția. Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu. Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare. În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională.

Totuși, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres și modernizare. Faptul că aceștia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare și a populației cu educație superioară arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere și modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare. Subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate.”