BAROMETRUL Informat.ro - INSCOP Research - Intervenționismul economic și conservatorismul cultural | 61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie

Capitolul 3: Valori în societatea românească. Intervenționismul economic și conservatorismul cultural

Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 - 9 septembrie 2025, 6 din 10 români cred că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici: Valori în societatea românească. Intervenționismul economic și conservatorismul cultural

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societății românești (aproximativ 60%) împărtășește valori hibride, un melanj între intervenționismul economic și conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiționale (care hiperbolizează rolul statului în economie) și reflexe ale dreptei tradiționale (care pune accentul pe tradiții și valori naționale). Aceste opțiuni ale populației pot explica parțial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator. 61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime, iar 58,3% dintre respondenți aleg tradiția și păstrarea valorilor naționale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul și adaptarea la schimbările moderne. Deși ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea și dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situația de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuția inegală a avuției, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflația, diversele tendințe ideologice globale, exacerbate de războiul informațional alimentează o cultură economică în care securitatea socială și redistribuirea sunt percepute ca priorități față de eficiența pieței. Aceste percepții sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai atașați de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie. Totuși, proporția de o treime din populație pro-piață liberă indică existența unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice. În ceea ce privește conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) și persoanele cu educație superioară se orientează masiv către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția. Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generațională și educațională care se poate traduce în clivaje politice și culturale pe termen mediu. Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare. În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecție socială și identitate națională. Totuși, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres și modernizare. Faptul că aceștia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare și a populației cu educație superioară arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere și modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare. Subiectul este unul cu profunde implicații pentru viitorul României și necesită cercetări aprofundate.”

Stat vs. Piață liberă în economie

61,3% dintre români sunt de părere că în general statul ar trebui să intervină mai mult în economie. La polul opus, 33% cred că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului. 5,1% nu știu, iar 0,6% nu răspund.

Împărtășesc opinia că statul ar trebui să intervină mai mult în economie 71% dintre votanții PSD, 68% dintre votanții PNL, 61% dintre votanții USR și 57% dintre cei ai AUR, respectiv 56% dintre bărbați și 66% dintre femei, 67% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 64% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 54% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 62% dintre cei peste 60 de ani. 58% dintre persoanele cu educație primară, 64% dintre cei cu educație medie, 58% dintre cei cu educație superioară, 60% din locuitorii din București, 60% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 70% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 72% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.

Consideră că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului 27% dintre votanții PSD, 25% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR, respectiv 38% dintre bărbați și 28% dintre femei, 31% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 30% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 41% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 29% dintre cei peste 60 de ani. 32% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 39% dintre cei cu educație superioară, 34% din locuitorii din București, 35% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 29% dintre cei din urbanul mic și 33% din rural, respectiv 21% dintre angajații la stat și 37% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că piața liberă ar trebui să fie cât mai puțin reglementată, fără prea multe intervenții din partea statului.

Tradiție și valori naționale vs. Progres și modernizare

58,3% dintre cei chestionați cred că tradiția și păstrarea valorilor naționale este cea mai importantă valoare pentru societatea românească, în timp ce 36,7% indică progresul și adaptarea la schimbările moderne ca fiind cea mai importantă valoare. 4,7% nu știu, iar 0,3% nu răspund.

Consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească: 67% dintre votanții PSD, 43% dintre votanții PNL, 18% dintre votanții USR și 75% dintre cei ai AUR. Împărtășesc această părere 57% dintre bărbați și 60% dintre femei, 39% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 56% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 63% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 66% dintre cei peste 60 de ani. 71% dintre persoanele cu educație primară, 61% dintre cei cu educație medie, 34% dintre cei cu educație superioară, 47% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 62% dintre cei din urbanul mic și 64% din rural, respectiv 68% dintre angajații la stat și 52% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că tradiția și păstrarea valorilor naționale este mai importantă pentru societatea românească

Sunt de părere că progresul și adaptarea la schimbările moderne reprezintă o valoare mai importantă 27% dintre votanții PSD, 49% dintre votanții PNL, 77% dintre votanții USR și 24% dintre votanții AUR. împărtășesc această părere 38% dintre bărbați și 35% dintre femei, 60% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 38% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 34% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 26% dintre cei peste 60 de ani. 25% dintre persoanele cu educație primară, 33% dintre cei cu educație medie, 61% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 45% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic și 31% din rural, respectiv 26% dintre angajații la stat și 43% dintre cei care lucrează la privat consideră că progresul și adaptarea la schimbările moderne este o valoare mai importantă pentru societatea românească.