EXCLUSIV | România, în viziunea presei din Rusia / Refuzul suplimentării tranzitului cerealelor ucrainene, salutat de unele publicații

În perioada monitorizată, România a fost prezentată în presa rusă în principal prin zborurile de recunoaștere ale aeronavelor occidentale deasupra Mării Negre, refuzul Bucureștiului și Varșoviei de a suplimenta tranzitul cerealelor ucrainene și naufragiul navei Royad Mammadov, în urma căruia autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului. Datele au fost colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe, în intervalul 26 septembrie - 9 octombrie 2026. Raportul a identificat 977 de materiale publicate în presa rusă în această perioadă.​

Zborurile de recunoaștere: România, punct de sprijin pentru activitatea occidentală

Activitatea avioanelor de recunoaștere deasupra Mării Negre a fost cel mai frecvent subiect punctual identificat. România apare drept loc de decolare, aterizare sau sprijin operațional pentru aeronave americane și suedeze. Tema a fost urmărită de RIA Novosti, Vedomosti, RT, Vesti.ru, Business Online, Rambler, Vzgliad, Life și Svobodnaia Pressa.

Relatările au insistat asupra duratei misiunilor, altitudinii și traseelor. Vedomosti a descris zborul aeronavei suedeze Gulfstream S102B Korpen, plecată din București, și a subliniat că aceasta a rămas deasupra apelor neutre. Publicația a citat o sursă din serviciile de control aerian: „Avionul a zburat la o altitudine de aproximativ 13 kilometri, fără să intre în spațiul aerian al vreunuia dintre statele riverane.”

RIA Novosti a relatat separat că avionul american Bombardier ARTEMIS II a aterizat la aeroportul Mihail Kogălniceanu după o misiune deasupra Mării Negre. Descrierea tehnică a fost urmată de prezentarea poziției Moscovei privind intensificarea activității NATO în apropierea granițelor sale.

Tonul dominant a fost neutru, dar unele alegeri de limbaj au accentuat ideea de supraveghere. Titlul Svobodnaia Pressa poate fi redat astfel: „«Ochiul» Pentagonului a rămas deasupra Mării Negre.” România nu este criticată direct, însă apare ca parte a infrastructurii utilizate pentru monitorizarea militară occidentală a Rusiei.

Cerealele ucrainene: de la explicații logistice la presupusa „trădare” a Kievului

Refuzul României și Poloniei de a suplimenta tranzitul cerealelor ucrainene a fost următorul subiect în clasament. Informația a circulat în RIA Novosti, RT, Izvestia, Vesti.ru, Kommersant, RBC, Lenta, URA.ru, Argumenty i Fakty, InoSMI, Life, Business Online și Piati Kanal. Numeroase publicații au atribuit relatarea inițială Politico.

Explicațiile reproduse privesc protejarea fermierilor locali, porturile suprasolicitate și nivelul scăzut al Dunării. În textul preluat de InoSMI, lui Tánczos Barna îi este atribuită declarația: „Interesele propriilor noștri fermieri rămân prioritare.” Același articol menționează eforturile României de optimizare a logisticii și un memorandum cu Ucraina pentru facilitarea transportului.

Diferențele apar în prezentarea acestor limite. URA.ru păstrează o explicație economică, în timp ce RIA Novosti folosește titlul: „În Occident s-a aflat cine a decis să «trădeze» Ucraina.” Piati Kanal prezintă alegerea Bucureștiului și Varșoviei ca o preferință pentru propriile economii în detrimentul continuării sprijinului pentru Kiev.

Poziția Bucureștiului este folosită pentru a ilustra limitele solidarității europene cu Ucraina. În unele texte, protejarea fermierilor români primește chiar o justificare favorabilă.

Naufragiul Royad Mammadov: intervenția românească și disputa privind responsabilitatea

Naufragiul navei Royad Mammadov a ocupat următoarea poziție între subiectele identificate. RIA Novosti, Interfax, Vesti.ru, Lenta, Rambler, Business Online, Zvezda, TopNews, Versia și Bloknot au relatat despre incident. România apare prin localizarea acestuia și prin operațiunea de salvare desfășurată de autoritățile sale.

RIA Novosti a atribuit Ministerului Afacerilor Interne din România informațiile despre membrii echipajului salvați și despre victime. Business Online a prezentat, de asemenea, evacuarea supraviețuitorilor și transportarea lor pentru îngrijiri medicale.

Unele publicații au descris scufundarea ca rezultat al unui atac cu dronă. Bloknot a susținut că Ucraina ar fi provocat incidentul pentru a tensiona relațiile Rusiei cu Turcia și Azerbaidjan. Tonalitatea negativă reflectă atât caracterul tragic al evenimentului, cât și interpretările conflictuale, iar disputa politică se concentrează asupra presupusei responsabilități pentru incident.

Călin Georgescu, prezentat prin ancheta penală și pozițiile sale față de Occident

Publicația Novosti Mail îl prezintă pe Călin Georgescu drept un critic ferm al NATO, al Uniunii Europene și al ajutorului occidental pentru Ucraina, introducând o dimensiune geopolitică în relatarea despre ancheta DIICOT privind presupusa fraudă de 1,1 milioane de euro, sumă pe care acesta și alte două persoane ar fi obținut-o de la un antreprenor român, promițând să îl ajute să acceseze o linie de credit la o instituție financiară străină. Textul reamintește anularea alegerilor prezidențiale și suspiciunile de ingerință rusă, precizând că Moscova respinge aceste acuzații.

Prin această contextualizare, Georgescu apare nu doar ca suspect într-un dosar penal, ci și ca participant la confruntarea politică privind orientarea externă a României. Publicația reproduce însă acuzațiile și consemnează că fostul candidat își neagă vinovăția.

Tonul General în Presa Rusă

Analizând cele 977 de materiale publicate în perioada 26 septembrie - 9 octombrie 2026, se conturează câteva trăsături clare ale modului în care România este reprezentată în presa rusă: 500 (51%) au un ton negativ, 377 (39%) un ton neutru și 100 (aproximativ 10%) un ton pozitiv.

Grafic: NewsVibe

 *****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence