EXCLUSIV | România, în viziunea presei din Rusia: „spatele logistic” al Ucrainei

În ultimele două săptămâni, presa rusă a prezentat România în principal ca stat de front al NATO la Marea Neagră și ca rută de tranzit pentru ajutorul militar destinat Ucrainei. Cel mai discutat subiect a fost seria de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din apropierea Constanței. Al doilea a fost rolul de „spate logistic” al Kievului, atribuit României de comentatorii ruși. Alte subiecte au vizat tema unirii cu Republica Moldova, rețeaua de sabotaj de la Brașov și renunțarea la gazul rusesc. Datele au fost colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe, în intervalul 24 octombrie - 6 noiembrie 2026. Raportul a identificat 705 de materiale publicate în presa rusă în această perioadă.

Securitatea Mării Negre și atacurile din apropierea Constanței

Cel mai discutat subiect a fost seria de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din vestul Mării Negre. Pe 24 octombrie, Top News a relatat că vrachierul Khoryv s-a scufundat la aproximativ 24 de kilometri de Constanța. În urma atacului a murit o persoană, iar alte trei au fost date dispărute. Publicația a prezentat nava drept parte a flotei din umbră a Ucrainei, dar a admis că afirmația nu are confirmare independentă. Vzgliad a redat reacția președintelui Nicușor Dan, care a cerut NATO mijloace de apărare antiaeriană: „Am solicitat capabilități defensive temporare în cadrul NATO și am primit deja sprijin de la aliați. Suntem mai bine echipați pentru a răspunde acestei provocări, dar trebuie să ne păstrăm calmul.”

Subiectul a continuat cu mai multe știri relatate neutru. Moskovski Komsomoleț a scris că un avion francez Atlantique 2 a fost trimis la baza Mihail Kogălniceanu. RIA Novosti a relatat despre întâlnirea de la Sofia dintre miniștrii apărării din Turcia, Bulgaria și România. Lenta.ru a descris scufundarea navei Contship Jet, care se îndrepta spre Constanța. Vzgliad a prezentat, pe baza unor informații Reuters, decizia NATO de a întări patrulele în regiune.

Știrile de agenție au fost factuale, însă comentariile au contestat poziția Bucureștiului. Moskovski Komsomoleț a scris că NATO a răspuns inițiativei președintelui României pentru a proteja, de fapt, transporturile făcute în baza unor contracte ucrainene.

România, prezentată drept „spatele logistic” al Ucrainei

Svobodnaia Pressa a susținut că portul Constanța a devenit principalul nod de tranzit militar pentru Ucraina. Publicația a scris: „Cel mai probabil, Bucureștiul a decis, de asemenea, în mod tacit să pună la dispoziția Kievului depozitele și facilitățile sale logistice pentru depozitarea și transportul echipamentelor militare.” Într-un comentariu, Vzgliad a scris: „Pe teritoriul României și al Poloniei, care sunt de facto principalele baze din spate ale Forțelor Armate ale Ucrainei, au fost organizate cursuri intensive de 20 de zile pentru instructori.”

Presa rusă a justificat loviturile asupra podurilor de pe Nistru prin tranzitul mărfurilor venite din România. Moskovski Komsomoleț a ales titlul: „Dronele rusești Gheran rup legăturile româno-ucrainene, iar un pod strategic se află în vizor.” Într-un interviu acordat aceluiași cotidian, expertul militar Vladimir Evseev, director adjunct al Institutului Țărilor CSI, a afirmat deschis că loviturile rusești au ajuns în apele teritoriale ale României și Bulgariei. Întrebat despre o posibilă reacție a Bucureștiului, el a spus: „România este destul de prudentă în ceea ce privește confruntarea cu Federația Rusă. Nu este pregătită pentru o asemenea confruntare.” Moskovski Komsomoleț a mai scris despre presupuși mercenari din Polonia și România care ar fi jefuit un camion în regiunea Herson.

Republica Moldova și tema unirii cu România

În știrile de agenție, tema unirii a fost tratată predominant neutru. RIA Novosti, Lenta.ru și Novosti Mail au preluat declarația Maiei Sandu: „Deocamdată nu avem suficient sprijin din partea populației pentru o asemenea decizie. Există însă o majoritate care susține integrarea în Uniunea Europeană, de aceea urmărim cu insistență acest obiectiv.” Argumenty i Fakty a publicat un sondaj IMAS. Potrivit acestuia, aproximativ 84% dintre locuitorii Găgăuziei se opun unirii.

În textele de opinie, tonul a devenit ironic. Vzgliad a scris: „Pe planeta Pământ există cel puțin doi lideri de stat care visează la desființarea propriului stat: președinta Moldovei, Maia Sandu, al cărei scop este să intre cât mai repede în UE și NATO prin absorbirea de către România, și, deocamdată, premierul Belgiei, Bart De Wever.”

Rețeaua de sabotaj de la Brașov și replica ambasadorului rus

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat destructurarea unei rețele de sabotaj. A fost unul dintre puținele subiecte cu România în titlu preluate în același timp de mai multe redacții. Fontanka.ru și Vesti.ru au relatat incendierea din 14 septembrie de la fabrica Carfil din Brașov. Autoritățile române o atribuie unei rețele coordonate din Rusia. Ambele publicații au insistat că legătura cu Moscova este doar presupusă și că Rusia respinge acuzațiile. Novaia Gazeta și Ekho au redat versiunea SRI fără aceste rezerve.

Vzgliad, Interfax și RT au citat ambasada Rusiei de la București: „Federația Rusă nu a planificat, nu a coordonat și nu a comis niciodată acte de sabotaj pe teritoriul României.” Potrivit Interfax, ambasadorul Vladimir Lipaev a calificat acuzațiile drept calomnii. El a susținut că pericolul pentru România nu vine din partea Rusiei, ci din alinierea la cursul de escaladare al conducerii NATO și UE.

Anularea alegerilor și cazul Călin Georgescu

Presa rusă a folosit frecvent România ca argument împotriva Uniunii Europene, mai ales în contextul crizei constituționale din Polonia și al alegerilor din Bulgaria. Novosti Mail a relatat factual, pe baza TASS, că arestul preventiv al lui Călin Georgescu a fost prelungit într-un dosar de înșelăciune. Comentariile au fost însă negative la adresa instituțiilor românești. RIA Novosti l-a citat pe Florian Philippot, liderul partidului suveranist francez Les Patriotes. Acesta a susținut că UE a obținut anularea alegerilor din România și încarcerarea câștigătorului. Senatorul rus Alexei Pușkov a declarat, potrivit Lenta.ru: „În România, autoritățile legate de UE au mers chiar până la anularea alegerilor care promiteau victoria unui eurosceptic.”

Un comentariu publicat de Vzgliad explică de ce România apare atât de des ca exemplu: „Am văzut precedentul românesc. Dar România se învecinează cu Ucraina și este esențială pentru aprovizionarea ei, în timp ce rolul Bulgariei este vizibil mai modest.”

Energia: gazul rusesc, greva de la Oil Terminal și reactorul de la Cernavodă

Subiectele economice au fost tratate în mare parte neutru. PRIME l-a citat pe secretarul de stat Marius Poșa, care a declarat că România se pregătește să renunțe complet la gazul rusesc. Oficialul a adăugat totuși o nuanță: „Dacă cineva va spune că, din punctul de vedere al dreptului internațional, putem cumpăra gaz rusesc, nimeni nu se va opune.” Lenta.ru a contestat afirmația prin vocea economistului Igor Iușkov, care a spus: „Pur și simplu nu îl iau de la companiile rusești.”

RIA Novosti a relatat despre greva de avertisment de la Oil Terminal Constanța. PRIME a scris despre repornirea unui reactor de la Cernavodă. Vesti.ru a notat că depozitele de gaze ale României erau pline în proporție de aproape 90%. Vzgliad a preluat avertismentul ministrului Dumitru Chisăliță: „Avem trei scenarii, care prevăd creșteri ale prețului energiei electrice de 16%, 22% sau 27%.”

Tonul General în Presa Rusă

Analizând cele 705 de materiale publicate în perioada 24 octombrie - 6 noiembrie 2026, se conturează câteva trăsături clare ale modului în care România este reprezentată în presa rusă: 341 (48%) au un ton negativ, 286 (41%) un ton neutru și 78 (aproximativ 11%) un ton pozitiv.

Grafic: NewsVibe

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence