SPECIAL Informat.ro / România, în presa din Rusia: Topul subiectelor din ultimile două săptămâni

În ultimele două săptămâni, presa rusă a acordat atenție României mai ales în contextul evenimentelor sportive și al tensiunilor geopolitice din Europa de Est. Datele au fost colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe, în intervalul 30 ianuarie și 13 februarie 2026. Raportul a identificat 223 de articole publicate în presa rusă în această perioadă. Aceste informații reflectă un interes preponderent pentru evenimente sportive, incidente energetice și teme legate de Republica Moldova. Tonul predominant este neutru în știrile factuale. În contrast, articolele politice sensibile tind spre un ton negativ. Acestea portretizează România ca parte a unei Europe pe care Rusia o consideră ostilă.

Topul subiectelor cele mai discutate despre România

Fotbalul românesc și Liga Națiunilor UEFA

Cea mai extinsă acoperire a României în presa rusă din această perioadă este legată de tragerea la sorți a grupelor Ligii Națiunilor UEFA pentru sezonul 2026-2027. Evenimentul sportiv a fost relatat de multiple publicații rusești. Printre acestea se numără Izvestia, Life.ru, Novosti și Sport24. Toate menționează că România va juca în Liga B, grupa 4, alături de Polonia, Bosnia și Herțegovina și Suedia. Tonul acestor materiale este neutru. România este tratată ca orice altă echipă europeană. Nu există critici sau laude, ci doar enumerarea echipelor și a grupelor. Acest segment reprezintă aproape 30% din totalul articolelor care menționează România din ultimile două săptămâni.

Raportul Congresului SUA despre alegerile din România din 2024

Un subiect important care a apărut în presa rusă în această perioadă este raportul comitetului juridic al Congresului SUA despre presupusa ingerință în alegerile din mai multe țări europene, inclusiv România. Publicația rusă de știri Vzglyad a comunicat articolul "TikTok a declarat că nu există dovezi ale ingerinței Rusiei în alegerile din România", pe 4 februarie cu un impact de 951.200 de cititori. Materialul citează raportul care arată că administrația TikTok nu a putut confirma acuzațiile autorităților române despre presupusa ingerință rusă în alegerile prezidențiale din România din decembrie 2024.

Publicația InoSMI a relatat în articolul "În TikTok nu s-au găsit dovezi ale ingerinței Rusiei în alegerile din România din 2024", publicat pe 4 februarie cu un impact de 237.900 de cititori. Acesta menționează că administrația TikTok a declarat în raportul pentru Comisia Europeană că nu a găsit și nu a primit nicio dovadă a unei rețele coordonate de 25.000 de conturi legate de campania candidatului Călin Georgescu.

Agenția de presă Interfax a publicat pe 4 februarie materialul "În Comisia Europeană au infirmat acuzațiile de ingerință în alegerile din România din 2024", care a avut un impact de 251.900 de cititori. Articolul citează purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Toma Regnier, care a negat categoric acuzațiile de ingerință. El a declarat că Comisia nu s-a amestecat niciodată în alegerile naționale și că acestea sunt competența statelor membre.

Tonul acestor articole este mixt. Pe de o parte, presa rusă prezintă raportul american ca pe o dovadă că acuzațiile de ingerință rusă în alegerile românești nu au fundament. Pe de altă parte, articolele sugerează că Comisia Europeană ar fi cea care s-a amestecat în procesul electoral, exercitând presiuni asupra platformelor de social media pentru a cenzura oponenți politici. În acest context, România este prezentată ca victimă a unui presupus complot occidental.

Criza energetică și conexiunile cu Ucraina și Republica Moldova

Un alt subiect major care a implicat România a fost masivul blackout energetic din 31 ianuarie 2026. Această pană de curent a afectat Ucraina și Republica Moldova. Presa rusă a relatat extensiv despre acest incident, iar România a fost menționată frecvent în contextul liniilor de transmisie energetică. Ministrul energeticii ucrainean Denis Șmîgal a fost citat în multiple articole, el declarând că incidentul tehnic a implicat deconectarea simultană a liniei de 400 kV între sistemele energetice ale României și Moldovei.

Publicația rusă Life.ru a publicat pe 31 ianuarie articolul "România furnizează de urgență energie electrică Moldovei din cauza blackout-ului masiv". Acesta a avut un impact de 474.300 de cititori, iar materialul citează publicația economică românească Economica.net, care spune că România a mărit volumele de furnizare de energie electrică către Moldova și Ucraina. Articolul prezintă România ca un ajutor în criză. Totuși, implicit se sugerează dependența Moldovei de infrastructura energetică română.

Republica Moldova și relația cu România

Republica Moldova apare frecvent în articolele despre România. Acest lucru se întâmplă în special în contextul dezbaterilor despre unire. Articolul "Ambasadorul Rusiei a anunțat promovarea ideii de unire a României și Moldovei" a fost publicat pe 3 februarie de RIA Novosti, având un impact de 1,4 milioane de cititori. Acesta citează ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, care declară că ideea despre inevitabilitatea și legitimitatea unirii României și Moldovei este promovată în conștiința publică din ambele țări.

Ziarul rus Izvestia a publicat pe 5 februarie un articol unde , "Ambasadorul Lipaev spune că Bucureștiul duce o politică de românizare a societății moldovenești", diplomatul rus afirmă că liderii politici de top, inclusiv președintele Moldovei, dețin pașapoarte românești. El susține că întregi sfere de conducere, inclusiv securitatea națională, sunt controlate de funcționari români foști sau actuali. Tonul este clar negativ. România este prezentată ca un actor imperialist care încearcă să controleze Moldova.

Agenția de presă RIA Novosti a publicat pe 11 februarie articolul "În Moldova s-a explicat ce a cauzat conflictul în jurul bisericii din Dereneu", care explică că conflictul privind o biserică rurală din satul Dereneu este legat de planurile de a transfera clădirea bisericii sub conducerea Mitropoliei Române. Articolul menționează că enoriașii s-au opus acestei decizii și că un grup de aproximativ 150 de persoane a forțat cordonul de poliție, iar enoriașii au ocupat biserica pentru a împiedica transferul. Printre ei se aflau un reprezentant al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, primarul satului Dereneu și avocatul preotului.

De asemenea, tot RIA Novosti a publicat pe 11 februarie un alt articol, "Biserica română execută în Moldova ordinele globaliștilor, consideră expertul", care acuză Biserica Ortodoxă Română de a executa ordinele forțelor pe care propaganda rusă le numește globaliste. Narațiunea acestor articole subliniază rolul Mitropoliei Române ca actor principal în conflict. Tonul general rămâne negativ față de România, iar Biserica Ortodoxă Română este prezentată ca un instrument al influenței occidentale și al forțelor pe care propaganda rusă le numește globaliste. Această abordare sugerează o campanie menită să discrediteze influența română în Moldova pe plan religios și cultural.

Operațiuni militare

România apare și în context militar și de securitate. Articolul "România și SUA au desfășurat exerciții comune cu tancuri Abrams" a fost publicat pe 4 februarie de Life.ru, cu un impact de 770.200 de cititori. Materialul relatează că între 29 ianuarie și 4 februarie, militarii din Batalionul 284 de tancuri "Cuza Vodă" și echipajele americane ale celor cinci tancuri M1A2 SEPv2 Abrams au îndeplinit sarcini tactice pentru subunități mici. Tonul este neutru și factual, fără să critice direct. Totuși, articolul încadrează România în contextul cooperării cu NATO și SUA.

În articolul "Avion de recunoaștere american observat deasupra Mării Negre", publicat în multiple variante între 30 ianuarie și 6 februarie, presa rusă menționează că avioanele de supraveghere americane Boeing P-8A Poseidon și RC-135W Rivet Joint zboară deasupra României înainte de a patrula Marea Neagră. În acest context, tonul rămâne tehnic.

Tonul general în Presa Rusă

Analizând cele 223 de articole din perioada 30 ianuarie și 13 februarie 2026, se conturează câteva trăsături clare ale modului în care România este reprezentată în presa rusă. 194 (87%) au un ton neutru, 28 (13%) negativ și doar unul pozitiv.

Grafic: NewsVibe

Tonul neutru domină în știrile factuale, mai ales în cele despre fotbal și competiții sportive. Tonul negativ apare însă în dosarele geopolitice. Când subiectul se mută spre Republica Moldova, unirea potențială sau Biserica Ortodoxă Română, discursul devine vizibil ostil. Termeni precum “globaliști” și “românizare” apar frecvent. Acești termeni conturează România drept un instrument al Occidentului pe care Rusia îl consideră anti-rus.

Contextul Geopolitic și Implicații

Datele din cele 223 de articole analizate relevă o dinamică clară în care discuțiile despre România sunt adesea eclipsate de cele despre Republica Moldova. Totuși, acestea rămân esențiale în narativa rusă anti-NATO. Presa rusă poziționează Bucureștiul ca un instrument al influenței occidentale în Europa de Est. Acest lucru reiese cu claritate din articolele publicate de RIA Novosti și alte publicații majore rusești.

Maia Sandu este atacată în continuare pentru declarațiile sale despre unirea cu România. Articolul publicat de RIA Novosti pe 3 februarie, "Ambasadorul Rusiei a anunțat promovarea ideii de unire a României și Moldovei", citează ambasadorul Vladimir Lipaev. Diplomatul rus susține că ideea unirii este promovată sistematic în conștiința publică din ambele țări. Totodată, el acuză România de o politică de românizare a Moldovei. Aceste acuzații apar în articolul din 5 februarie, unde Lipaev afirmă că liderii politici moldoveni dețin pașapoarte românești și că sfere întregi de conducere sunt controlate de funcționari români.

Strategia mai largă a Moscovei de a diviza Vestul este evidentă în modul în care presa rusă prezintă relațiile dintre România și vecinii săi. Deși nu există în această perioadă articole directe despre tensiuni între România și Ucraina, criza energetică din 31 ianuarie oferă un exemplu clar. Publicațiile rusești, inclusiv articolele din Novosti și Vesti.ru, subliniază interdependența energetică dintre România, Moldova și Ucraina. Acestea sugerează implicit vulnerabilitatea sistemului energetic regional. Tonul tehnic al relatărilor ascunde o narațiune subtilă. România este prezentată ca parte a unei infrastructuri fragile europene care depinde de interconexiuni complexe și vulnerabile la crize. Publicațiile RIA Novosti prezintă Biserica Ortodoxă Română ca un instrument al forțelor pe care propaganda rusă le numește globaliste. Această abordare sugerează o campanie menită să discrediteze influența română în Republica Moldova pe plan cultural.

Raportul Congresului SUA despre alegerile din România adaugă o altă dimensiune narativei rusești. Articolele publicate pe 4 februarie de RBC, InoSMI și Interfax prezintă concluziile raportului american ca pe o validare a poziției Rusiei. Acestea susțin că acuzațiile de ingerință rusă în alegerile românești nu au fundament. În schimb, materialele sugerează că Comisia Europeană este cea care s-a amestecat în procesul electoral român. Această inversare a acuzațiilor face parte din strategia mai amplă a Kremlinului de a deflecta criticile și de a prezenta Occidentul ca pe adevăratul manipulator al proceselor democratice din Europa de Est.

În ansamblu, acoperirea media din această perioadă sugerează că Rusia vede România mai degrabă ca un executor al politicilor occidentale decât ca un actor autonom cu propriile interese strategice. Narațiunea dominantă rămâne aceea că România este un pion al NATO și Uniunii Europene pe flancul estic. Această narațiune servește strategiei mai largi a Rusiei de a prezenta expansiunea influenței occidentale ca o amenințare existențială la adresa suveranității statelor de pe flancul estic.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence