Veniturile gospodăriilor din UE au crescut cu 18% într-un deceniu, iar rata ocupării a ajuns la un nivel record

O analiză a Băncii Europene de Investiții leagă investițiile susținute în sănătate, educație și protecție socială de creșterea speranței de viață, reducerea inegalităților și participarea mai mare la muncă. Progresele nu sunt uniforme, iar accesul la locuințe abordabile devine una dintre principalele vulnerabilități ale modelului social european.

Veniturile disponibile ale gospodăriilor din Uniunea Europeană au crescut în ansamblu cu 18% între 2015 și 2024, iar avansul a depășit 40% în Europa Centrală și de Est, potrivit unei analize a Băncii Europene de Investiții. În paralel, inegalitatea veniturilor a coborât la un minim istoric, iar rata ocupării populației de vârstă activă a ajuns la 76% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.

Pe scurt

Veniturile disponibile ale gospodăriilor din UE au crescut cu 18% într-un deceniu și cu peste 40% în Europa Centrală și de Est. Cifrele descriu evoluția agregată și nu înseamnă că fiecare gospodărie a avut aceeași creștere.Inegalitatea veniturilor, măsurată prin indicele Gini, a scăzut între 2015 și 2024. BEI arată că averea și veniturile sunt distribuite mai echilibrat în Europa decât în Statele Unite, deși diferențele dintre state și grupuri sociale rămân importante.Speranța de viață în unele state din nordul și sudul Europei este cu până la cinci ani mai mare decât în Statele Unite. Mortalitatea infantilă în Europa este estimată la 3,7 decese la 1.000 de născuți vii, comparativ cu 6,5 în Statele Unite.Rata ocupării a ajuns la 76% din populația de vârstă activă în 2025. Participarea femeilor și a lucrătorilor mai în vârstă a crescut, însă digitalizarea și inteligența artificială măresc nevoia de formare continuă.Costul locuințelor riscă să limiteze accesul oamenilor la educație, locuri de muncă și servicii în orașele cu activitate economică intensă. BEI prezintă locuințele abordabile drept una dintre următoarele priorități de investiții.

Analiza prezintă investiția socială ca pe o utilizare a resurselor publice și private care poate produce beneficii economice pe termen lung. În această categorie intră sănătatea, educația, formarea profesională, îngrijirea copiilor, protecția socială, locuințele abordabile și infrastructura comunitară.

Efectele nu apar în același moment în care este realizată investiția. O creșă poate permite unui părinte să revină la muncă, o școală mai bună poate influența veniturile elevilor după mulți ani, iar prevenția medicală poate reduce ulterior costurile tratamentelor și perioadele de incapacitate de muncă.

BEI susține că aceste cheltuieli trebuie analizate și prin contribuția lor la productivitate și competitivitate. O populație mai sănătoasă, mai bine educată și capabilă să se adapteze schimbărilor tehnologice poate lucra mai mult timp, poate trece mai ușor între ocupații și poate adopta tehnologii noi.

Datele privind sănătatea arată una dintre diferențele cele mai vizibile dintre Europa și alte economii avansate. Un copil născut în UE poate avea o speranță de viață care depășește 80 de ani, iar unele dintre statele europene cu cele mai bune rezultate ajung cu până la cinci ani peste nivelul înregistrat în Statele Unite.

Comparația de cinci ani privește statele europene cu cele mai bune performanțe, în special din nordul și sudul continentului, și nu diferența dintre media întregii Uniuni și cea americană. Speranța de viață variază considerabil între țările UE și între regiuni sau categorii socioeconomice din același stat.

Evoluția a fost susținută de accesul larg la servicii medicale, reducerea mortalității infantile, condiții de mediu mai bune și politici de sănătate publică dezvoltate pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a întrerupt temporar tendința de creștere între 2020 și 2022.

Mortalitatea infantilă este estimată la 3,7 decese înaintea împlinirii vârstei de un an pentru fiecare 1.000 de copii născuți vii în Europa. Nivelul este prezentat ca fiind printre cele mai reduse la nivel mondial și sub rata de 6,5 decese la 1.000 de născuți vii raportată pentru Statele Unite.

Aceste valori sunt medii și nu descriu identic fiecare stat sau comunitate. Mortalitatea poate varia în funcție de accesul la îngrijire prenatală, venitul familiei, sănătatea mamei, calitatea serviciilor medicale și condițiile în care copilul se naște și crește.

Educația reprezintă a doua componentă importantă a investiției sociale. Accesul larg la educația timpurie, școala primară și cea secundară contribuie la nivelurile ridicate de calificare înregistrate în multe state europene.

În 2024, 84% dintre tinerii europeni cu vârste între 20 și 24 de ani finalizaseră cel puțin învățământul secundar superior. Acest nivel corespunde, în funcție de sistemul național, absolvirii liceului, a unei forme de educație profesională sau a unei calificări echivalente.

Finalizarea studiilor nu garantează automat un loc de muncă bine plătit și nici aceeași calitate a educației în toate țările. Indicatorul arată însă că o proporție mare a tinerilor ajunge la un nivel care le permite să continue studiile, să intre în formare profesională avansată sau să acceseze o gamă mai largă de ocupații.

Educația timpurie poate influența dezvoltarea copilului înainte de începerea școlii și poate permite părinților să lucreze. Graficul BEI arată o participare ridicată a copiilor între trei și cinci ani în multe state europene, deși acoperirea și costurile serviciilor diferă între țări.

Accesul la studii fără acumularea unor datorii foarte mari este prezentat drept un avantaj pentru mulți tineri europeni. Acesta le poate permite să își înceapă cariera fără povara financiară întâlnită în sisteme în care costul educației superioare este suportat în mare parte prin împrumuturi individuale.

Analiza nu afirmă că sistemele europene elimină toate barierele. Originea socială, venitul familiei, regiunea, dizabilitatea și statutul de migrant continuă să influențeze accesul la educație și rezultatele obținute.

Evoluția veniturilor reprezintă un alt indicator folosit pentru evaluarea modelului social. Între 2015 și 2024, venitul disponibil al gospodăriilor din UE a crescut în total cu 18%, iar în Europa Centrală și de Est avansul a depășit 40%.

Venitul disponibil este suma care rămâne gospodăriei pentru consum și economisire după impozite și transferuri sociale. Creșterea sa poate proveni din salarii mai mari, ocupare mai ridicată, prestații sociale sau alte surse de venit.

Procentul de 18% descrie evoluția calculată pentru ansamblul UE și nu înseamnă că venitul fiecărei persoane a crescut în aceeași proporție. Rezultatele diferă în funcție de țară, ocupație, vârstă, educație și poziția gospodăriei în distribuția veniturilor.

Creșterea de peste 40% în Europa Centrală și de Est indică o recuperare mai rapidă față de nivelurile inițiale mai scăzute. Ritmul mai mare a redus o parte dintre diferențele față de vestul și nordul Europei, fără să le elimine complet.

În aceeași perioadă, inegalitatea veniturilor a scăzut în UE. Analiza folosește indicele Gini, unde o valoare mai mică indică o distribuție mai echilibrată, iar o valoare mai mare arată că o parte mai importantă a veniturilor este concentrată la un număr mai redus de persoane.

Schimbarea este prezentată în puncte procentuale între 2015 și 2024, iar valorile negative indică o reducere a inegalității. Comparația cu Statele Unite trebuie interpretată cu atenție, deoarece datele americane se opresc în 2023, iar sursele folosesc definiții statistice care nu sunt complet identice.

BEI arată că distribuția mai echilibrată a veniturilor și averii, împreună cu protecția socială, contribuie la reducerea numărului persoanelor expuse sărăciei sau lipsei accesului la servicii și oportunități. Analiza nu susține că sărăcia a fost eliminată sau că toate statele au înregistrat același progres.

Piața muncii a avut la rândul său o evoluție favorabilă. În 2025, rata ocupării populației de vârstă activă a ajuns la 76%, un maxim istoric pentru UE.

Rata ocupării arată ponderea persoanelor dintr-o anumită grupă de vârstă care au un loc de muncă. Ea nu reprezintă proporția întregii populații, deoarece copiii, o parte dintre studenți, pensionarii și alte persoane din afara intervalului analizat nu intră în baza de calcul.

Participarea femeilor la piața muncii a crescut, iar diferența față de bărbați s-a redus. În unele state membre, participarea femeilor depășește 60%, însă rezultatele continuă să fie influențate de accesul la îngrijirea copiilor, distribuirea muncii neremunerate, condițiile de angajare și diferențele salariale.

Mai mulți lucrători în vârstă rămân activi pentru o perioadă mai lungă. Într-o societate care îmbătrânește, această evoluție poate susține oferta de forță de muncă, veniturile publice și transferul de experiență către generațiile mai tinere.

Menținerea oamenilor la muncă presupune însă o stare de sănătate bună, condiții adecvate, acces la formare și posibilitatea adaptării activității. Prelungirea carierei nu poate fi tratată separat de investițiile în prevenție, sănătate ocupațională și calificare.

Structura economiei se schimbă în același timp. Activitatea s-a deplasat treptat de la industriile tradiționale către servicii digitale, produse farmaceutice, producție avansată și alte sectoare care folosesc mai intens cunoștințele și competențele specializate.

Răspândirea inteligenței artificiale accelerează transformarea ocupațiilor. Unele sarcini pot fi automatizate, iar alte locuri de muncă vor necesita utilizarea unor instrumente noi. Competențele dobândite la începutul carierei pot deveni insuficiente înainte de pensionare.

Formarea continuă devine astfel o componentă a investiției sociale. Angajații trebuie să poată dobândi competențe noi fără să părăsească definitiv piața muncii sau să suporte singuri toate costurile tranziției profesionale.

Progresele în sănătate, educație, venituri și ocupare nu elimină presiunile noi. BEI identifică locuințele drept un domeniu în care accesul la oportunități este pus tot mai mult la încercare.

Chiriile și prețurile proprietăților au crescut puternic în numeroase orașe europene. Costul poate determina locul în care tinerii pot studia, angajații pot accepta un loc de muncă, iar familiile își pot construi viața.

Lipsa locuințelor abordabile este deosebit de problematică în zonele urbane cu productivitate și cerere ridicate.

O companie poate avea posturi disponibile, dar poate întâmpina dificultăți în recrutare atunci când angajații nu își permit să locuiască în apropiere.

Investițiile în transport public, spitale, școli și facilități comunitare pot extinde aria din care oamenii ajung la locuri de muncă și servicii. Ele pot ajuta și regiunile să atragă și să păstreze lucrători, cercetători și întreprinderi.

Schimbările climatice adaugă presiune asupra infrastructurii existente. Spitalele, școlile, locuințele și sistemele de transport trebuie adaptate temperaturilor extreme, inundațiilor și altor riscuri care pot afecta funcționarea serviciilor.

BEI finanțează proiecte de educație, sănătate, locuințe abordabile, inovare și infrastructură socială. Banca intervine în special în investiții cu beneficii pe termen lung, costuri inițiale ridicate sau riscuri care pot descuraja finanțatorii comerciali.

Concluziile prezentate provin din analiza economică a Băncii și exprimă evaluarea sa asupra legăturii dintre investițiile sociale și performanța economică. Indicatorii arată asocieri și evoluții comparate și nu demonstrează că fiecare rezultat este produs exclusiv de o singură politică.

Materialul se bazează pe capitolul dedicat investițiilor sociale din Raportul de investiții al Băncii Europene de Investiții pentru 2025–2026. Datele provin din calcule ale economiștilor BEI bazate pe surse precum Eurostat, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizația Internațională a Muncii, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială.

Modelul social european nu este un sistem unic. Organizarea serviciilor medicale, educației, pensiilor, ajutoarelor și locuințelor diferă între statele membre, iar competențele principale aparțin autorităților naționale, regionale și locale.

UE completează politicile naționale prin reguli comune, coordonare, fonduri, împrumuturi și programe de investiții. BEI finanțează proiecte, dar nu stabilește singură nivelul prestațiilor sociale sau modul în care fiecare stat își organizează serviciile.

Următoarele priorități indicate de analiză sunt extinderea locuințelor abordabile, modernizarea infrastructurii locale, menținerea accesului la servicii și adaptarea competențelor la schimbările tehnologice și demografice.

https://2eu.brussels/ro/news/veniturile-gospodariilor-din-ue-au-crescut-cu-18-intr-un-deceniu-iar-rata-ocuparii-a-ajuns-la-un-nivel-record