România este ultima țară din Uniunea Europeană în privința intermedierii financiare, situație menținută de aproximativ 30 de ani, de la reconstruirea sistemului bancar modern. Creditul neguvernamental reprezintă doar 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%, potrivit unei analize realizate de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
Paradoxal, firmele românești sunt printre cele mai îndatorate din Europa, deși apelează într-o măsură redusă la bănci. O treime din finanțarea companiilor provine din împrumuturi intra-grup și credit comercial, în timp ce creditele acordate de băncile și IFN-urile autohtone reprezintă mai puțin de o zecime. Situația este explicată prin preferința pentru surse alternative, costurile finanțării și nivelul redus de capitalizare: pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris.
Marinescu avertizează că împrumuturile tot mai mari ale statului accentuează fenomenul de „crowding out”, prin care finanțarea publică limitează accesul sectorului privat la bani. Băncile dețineau, în primul trimestru din 2026, titluri de stat de aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. În același timp, raportul credite/depozite a scăzut de la 86% în 2015 la 67% în martie 2026.
Viceguvernatorul susține că relansarea creditării depinde de capitalizarea firmelor, proiecte investiționale viabile, un sector bancar orientat spre economie și reducerea dezechilibrelor bugetare.
Paradoxal, firmele românești sunt printre cele mai îndatorate din Europa, deși apelează într-o măsură redusă la bănci. O treime din finanțarea companiilor provine din împrumuturi intra-grup și credit comercial, în timp ce creditele acordate de băncile și IFN-urile autohtone reprezintă mai puțin de o zecime. Situația este explicată prin preferința pentru surse alternative, costurile finanțării și nivelul redus de capitalizare: pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris.
Marinescu avertizează că împrumuturile tot mai mari ale statului accentuează fenomenul de „crowding out”, prin care finanțarea publică limitează accesul sectorului privat la bani. Băncile dețineau, în primul trimestru din 2026, titluri de stat de aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. În același timp, raportul credite/depozite a scăzut de la 86% în 2015 la 67% în martie 2026.
Viceguvernatorul susține că relansarea creditării depinde de capitalizarea firmelor, proiecte investiționale viabile, un sector bancar orientat spre economie și reducerea dezechilibrelor bugetare.
Surse
Unicat în Europa. Firmele românești iau cele mai puține credite, dar sunt printre cele mai îndatorate. Oficial BNR: Nevoile statului pun presiune pe bănci și firme
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din UE/ Creditul neguvernamental are o pondere de 40% în PIB/ Împrumuturile intra-grup şi creditul comercial acoperă o treime din finanţarea firmelor
Ultimele știri
19:40
Emil Constantinescu a vorbit despre alegerile din 1996, tranziția democratică și criza morală a României în cadrul unei conferințe a Facultații de Istorie a UniBuc
19:16
Estonia închide punctele rutiere cu Rusia. Moscova amenință cu măsuri politice și diplomatice
18:53
Comisia trimite Austria în fața CJUE pentru refuzul obligatoriu al unor mandate europene de arestare privind cetățenii austrieci
18:53
David Popovici a fost desemnat sportivul anului de CS Dinamo, “Mi-aş dori să recapăt recordul mondial de la 100 de metri liber”
18:53
Marlon Jackson a dezvăluit că luptă de patru ani cu un cancer de prostată în stadiul IV și că se simte bine
Vezi mai multe știri