România este ultima țară din Uniunea Europeană în privința intermedierii financiare, situație menținută de aproximativ 30 de ani, de la reconstruirea sistemului bancar modern. Creditul neguvernamental reprezintă doar 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%, potrivit unei analize realizate de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
Paradoxal, firmele românești sunt printre cele mai îndatorate din Europa, deși apelează într-o măsură redusă la bănci. O treime din finanțarea companiilor provine din împrumuturi intra-grup și credit comercial, în timp ce creditele acordate de băncile și IFN-urile autohtone reprezintă mai puțin de o zecime. Situația este explicată prin preferința pentru surse alternative, costurile finanțării și nivelul redus de capitalizare: pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris.
Marinescu avertizează că împrumuturile tot mai mari ale statului accentuează fenomenul de „crowding out”, prin care finanțarea publică limitează accesul sectorului privat la bani. Băncile dețineau, în primul trimestru din 2026, titluri de stat de aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. În același timp, raportul credite/depozite a scăzut de la 86% în 2015 la 67% în martie 2026.
Viceguvernatorul susține că relansarea creditării depinde de capitalizarea firmelor, proiecte investiționale viabile, un sector bancar orientat spre economie și reducerea dezechilibrelor bugetare.
Paradoxal, firmele românești sunt printre cele mai îndatorate din Europa, deși apelează într-o măsură redusă la bănci. O treime din finanțarea companiilor provine din împrumuturi intra-grup și credit comercial, în timp ce creditele acordate de băncile și IFN-urile autohtone reprezintă mai puțin de o zecime. Situația este explicată prin preferința pentru surse alternative, costurile finanțării și nivelul redus de capitalizare: pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris.
Marinescu avertizează că împrumuturile tot mai mari ale statului accentuează fenomenul de „crowding out”, prin care finanțarea publică limitează accesul sectorului privat la bani. Băncile dețineau, în primul trimestru din 2026, titluri de stat de aproximativ 230 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. În același timp, raportul credite/depozite a scăzut de la 86% în 2015 la 67% în martie 2026.
Viceguvernatorul susține că relansarea creditării depinde de capitalizarea firmelor, proiecte investiționale viabile, un sector bancar orientat spre economie și reducerea dezechilibrelor bugetare.
Surse
Unicat în Europa. Firmele românești iau cele mai puține credite, dar sunt printre cele mai îndatorate. Oficial BNR: Nevoile statului pun presiune pe bănci și firme
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR: România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din UE/ Creditul neguvernamental are o pondere de 40% în PIB/ Împrumuturile intra-grup şi creditul comercial acoperă o treime din finanţarea firmelor
Ultimele știri
23:03
Kallas spune că Usmanov și Fridman nu vor reveni curând pe lista UE, în timp ce sancțiunile pentru peste 3.000 de persoane și entități sunt prelungite până în 2029
22:56
Cristian Tudor Popescu: Luca Niculescu nu poate forma un guvern în actuala configurație politică
22:50
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, respinge negocierile cu SUA: „Nu au niciun sens”
22:49
Vladimir Putin aprobă reorganizarea și vânzarea subsidiarei UniCredit din Rusia
22:41
Moldova extinde treptat TVA și accizele pentru mărfurile introduse de operatorii din Transnistria, în strategia de reintegrare economică
Vezi mai multe știri