Guvernul propune continuarea ajustării fiscale prin colectare mai bună și controlul cheltuielilor, pentru a evita noi majorări de taxe

Riana Gegiu

21 octombrie 2026, 15:37

Economie

Foto: Shutterstock.com

Vezi mereu știrile noastre în Google

România trebuie să continue ajustarea fiscală pentru ca deficitul bugetar să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe s-a redus, iar economia resimte deja efectele creșterii fiscalității. Avansul economic este estimat la doar 0,7% în acest an, ceea ce complică efortul de consolidare a finanțelor publice.

În acest context, noul guvern propune un mix de măsuri care urmărește reducerea deficitului fără a pune presiune suplimentară pe companii și populație. Printre direcțiile anunțate se numără eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea cotei unice, lărgirea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării TVA, rambursarea mai rapidă a sumelor către companii și eficientizarea ANAF. Guvernul vizează, de asemenea, un control mai strict al cheltuielilor publice.

România a înregistrat, în urmă cu doi ani, un deficit de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Corecția a fost realizată într-un singur an, în principal prin creșteri de taxe: TVA standard a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar taxele locale pe proprietate au fost majorate.

Măsurile au dus la creșterea încasărilor din TVA cu 22,2% între august 2025 și iulie 2026. În primele opt luni din 2026, deficitul a coborât la 2,89% din PIB, de la 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Fitch, Moody’s și S&P au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă.

Analiza este semnată de Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe la PwC România.

Context: Guvernul și agențiile de rating au condiționat menținerea ratingului de consolidare fiscală și stabilitate politică

Cabinetul Bolojan își fixase în programul de guvernare ținta de a reduce deficitul de la 9,3% din PIB (2024) la sub 3% până în 2030, prin limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării. Printre măsurile anunțate au fost comasarea agențiilor cu atribuții similare, ocuparea selectivă a posturilor vacante și centralizarea achizițiilor publice, cu țintă de scădere a cheltuielilor de personal (de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031) și menținerea asistenței sociale sub plafonul de 12,2% din PIB.

Separat, Fitch avertizase că România riscă să-și piardă statutul investment grade („junk”) dacă nu reduce deficitul și nu depășește criza politică, cu o reevaluare programată pentru ianuarie 2027. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, arăta că reducerea deficitului cash la 42 de miliarde de lei în primul semestru din 2026 și estimarea deficitului de 5,9% din PIB au contribuit la păstrarea calificativului, dar că urmau evaluări ulterioare (inclusiv Moody’s) și era nevoie de continuitate în reforme.