Guvernul Niculescu vrea deficit sub 3% din PIB până în 2030 / Cheltuielile, evaziunea și colectarea sunt prioritare

Liviu Brăteanu

15 octombrie 2026, 22:25

Actualitate

Foto: Inquam Photos / George Călin

Vezi mereu știrile noastre în Google

Guvernul Niculescu își propune să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la sub 3% în 2030, prin limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor. Obiectivul este prevăzut în programul de guvernare depus la Parlament și reprezintă termenul-limită pentru închiderea procedurii de deficit excesiv.

Executivul estimează un deficit de aproximativ 6% din PIB la finalul lui 2026 și unul de 3,2% în 2029. Consolidarea fiscală din perioada 2027-2028 ar urma să se bazeze pe reducerea risipei, evaluarea programelor publice și reorganizarea administrației centrale și locale.

Programul prevede comasarea agențiilor cu atribuții similare, ocuparea selectivă a posturilor vacante și centralizarea achizițiilor publice. Cheltuielile de personal ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, iar asistența socială să fie menținută sub un plafon de 12,2% din PIB.

Pe partea de venituri, Guvernul vizează reducerea evaziunii, recuperarea arieratelor și diminuarea decalajului de TVA, estimat la circa 30%. Executivul promite rambursări mai rapide pentru contribuabilii corecți și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027.

Planul acordă prioritate investițiilor europene și strategice, în infrastructură, energie și sănătate. Măsurile sunt necesare și pentru limitarea costurilor datoriei: dobânzile au ajuns la 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, iar datoria publică a urcat la 60,4% din PIB.

Context: România își accelerează consolidarea fiscală, mizând pe colectare mai bună și digitalizarea ANAF

În 2026, autoritățile au raportat o scădere a deficitului bugetar față de anul anterior, susținută de creșterea veniturilor și de menținerea cheltuielilor într-un ritm moderat. Datele prezentate de Ministerul Finanțelor indică reduceri ale deficitului atât ca valoare nominală, cât și ca pondere în PIB, pe fondul unor încasări mai mari din TVA și impozite.

Premierul desemnat Luca Niculescu a legat țintele de reducere a deficitului de două direcții: limitarea cheltuielilor și creșterea colectării. El a menționat decalajul dintre TVA-ul care ar trebui încasat și cel colectat efectiv, precum și necesitatea digitalizării ANAF, alături de utilizarea fondurilor europene și atragerea investițiilor.

În paralel, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a cerut ieșirea României din procedura de deficit excesiv până în 2030, argumentând că obiectivele pe termen lung și respectarea unor „linii roșii” sunt esențiale pentru credibilitatea în fața investitorilor. Nazare a prezentat consolidarea fiscală ca o ambiție internă, nu doar ca o obligație externă, și a legat-o de pregătirea pentru adoptarea monedei euro.