
Un recent sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a generat o undă de șoc în spațiul public, relevând o perspectivă surprinzătoare a românilor asupra trecutului comunist. Conform datelor publicate în luna iulie 2025, un procent covârșitor, de 66% dintre cetățenii României, consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider „bun” pentru țară. Acest rezultat, parte a unei cercetări sociologice mai ample, contrastează puternic cu memoria istorică a represiunii, a penuriei și a cultului personalității care au marcat regimul său și a generat în spațiul public o dezbatere încă în desfășurare despre nostalgia după comunism. Cu ajutorul NewsVibe, platformă AI de monitorizare media, explorăm ecourile acestui sondaj și a dezbaterii stimulate în mediul digital, identificând principalele teme de discuție, vectorii de influență ai conversației online și evaluând tonul public al relatărilor.
Subiectul a produs un volum de aproximativ 1100 articole și postări social media, cu un impact total estimat la peste 26 milioane de vizualizări, cu un vârf în ziua de 22 iulie (aproape 9 milioane de vizualizări estimate).
Grafic NewsVibe. Evoluția la nivelul numărului de mențiuni despre sondajul INSCOP – IICCMER, respectiv a impactului total al acestora, în perioada 21-31 iulie
Prin intermediul analizei de rețea semantică, prin care NewsVibe mapează structura, comunitățile și conexiunile din cadrul unei conversații online, obținem un tablou revelator al tematicii dezbătute în mediul digital pornind de la publicarea rezultatelor de cercetare; astfel, nucleele centrale ale discuției se organizează în jurul a patru segmente principale:
- Zona centrală a dezbaterii despre sondaj conține nodurile tematice esențiale (România, INSCOP, Nicolae Ceaușescu, români), conceptul central examinat – comunismul, precum și numele a două personalități publice: principala figură din spațiul politic-instituțional care a comentat rezultatele, președintele Nicușor Dan, și directorul INSCOP, principalul vector de “traducere” a semnificației acestora, Remus Ștefureac. Facebook apare ca nod distinct în cadrul rețelei semantice deoarece este platforma pe care a folosit-o președintele pentru a-și face public comentariul.
- Al doilea segment de dezbatere are legătură directă cu receptarea sondajului în arena politică și modul cum mesajele partidelor sau comentariile despre acestea (AUR, PSD, USR) au integrat subiectul despre raportarea la regimul comunist.
- Un nivel separat al discuțiilor vizează palierul instituțional, cu delimitarea clară a actorilor principali care au susținut realizarea cercetării, INSCOP și IICCMER (acesta din urmă apărând în spațiul public prin intermediul a două denumiri ușor diferite, folosite în paralel de sursele digitale).
- Un micro-segment distinct, în jurul unor noduri precum Rusia și Călin Georgescu, e constituit de dezbaterea despre modul în care nostalgia ceaușistă se conectează la curente mai largi, suveraniste, și potențial la narațiuni geopolitice pro-ruse.
Grafic NewsVibe. Rețeaua semantică a conversației online despre sondajul INSCOP – IICCMER în perioada 21-31 iulie
Analiza de sentiment NewsVibe, bazată pe un motor AI de procesare lingvistică de înaltă acuratețe, a identificat și alte nuanțe ale discursului despre sondaj și dezbaterea publică astfel declanșată, clasificând tonul din jurul entităților centrale.
Astfel, putem constata că numele Ceaușescu apare proeminent atât cu conotație pozitivă (derivată din multiplele titluri de presă care asociau figura acestuia cu “aprecierea” românilor, deci o juxtapunere favorabilă), cât și negativă (datorată comentariilor ulterioare publicării). Alte concepte menționate în context negativ, în tabloul general al acestei dezbateri, sunt Rusia, regimul comunist, comunismul, Securitatea, Stalin, sau chiar clasa politică, indicând direcții și subteme ale liniilor argumentative care au structurat discuția.
Printre entitățile conotate pozitiv, se remarcă numele lui Remus Ștefureac, care a avertizat cu privire la fenomenul mitologizării “profesioniste”, abile și susținute a lui Ceaușescu pe platforme social media precum Facebook și TikTok, prin care acesta a devenit un “star” perceput ca un “lider bun”.
Printre conceptele conotate pozitiv se evidențiază și “democrația”, “România” și “regimul democratic”.
Grafic NewsVibe. Top entități menționate în context pozitiv (cu verde) sau negativ (cu roșu) în cadrul referirilor la sondajul INSCOP – IICCMER, în perioada 21-31 iulie
Analiza de sentiment aplicată la nivelul întregii conversații online indică un ton general emoțional (cu un procent sub medie de mențiuni neutre, care sugerează o intensitate mare a dezbaterii și un climat de controversă), dominat de un procent considerabil de mențiuni negative (29%), cu doar 2% referiri pe ton pozitiv.
Grafic NewsVibe. Evaluarea automată a tonului conversației online despre sondajul INSCOP – IICCMER în perioada 21-31 iulie
Analiza conversației digitale din jurul sondajului INSCOP funcționează ca o veritabilă radiografie a societății românești, dezvăluind existența unui rezervor de nostalgie șocant pentru dezbaterea mainstream, dar și forța contra-reacției critice pe care aceasta o provoacă. Tonul general negativ al dezbaterii și separarea clară a polilor de conflict – democrație versus comunism, precum și, secundar, izolaționism versus parcurs occidental – evidențiază faptul că memoria istorică este un câmp de luptă activ, iar narațiunile despre trecut sunt constant disputate, reevaluate și folosite ca muniție în bătăliile prezentului.