Bugetul 2026 arată o UE sub presiune în care fonduri sunt limitate, dar așteptările tot mai mari
Bruxelles, 17 noiembrie 2025 - Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu asupra bugetului Uniunii pentru 2026, într-un moment în care presiunile pe finanțele europene cresc din toate direcțiile, de la apărare și Ucraina, la dobânzile uriașe ale planului de redresare. Potrivit compromisului anunțat, nivelul total al creditelor de angajament este stabilit la 192,8 miliarde euro, iar plățile efective la 190,1 miliarde euro, cu aproape 1,3 miliarde euro readuse la nivelul inițial propus de Comisie, după ce statele membre le tăiaseră în Consiliu. În plus, Parlamentul a obținut încă 372,7 milioane euro peste propunerea Comisiei pentru o listă de programe considerate esențiale pentru competitivitate, securitate și sprijin direct pentru cetățeni.
Negocierile au fost tensionate tocmai pentru că acest buget trebuie să împace două realități contradictorii. Pe de o parte, 2026 este penultimul an al actualului cadru financiar multianual 2021-2027, perioadă marcată de pandemie, războiul din Ucraina, criza energetică și o situație geopolitică tot mai instabilă. Pe de altă parte, instrumentul excepțional NextGenerationEU intră în faza în care plățile ating un vârf, iar costurile de finanțare au explodat odată cu creșterea dobânzilor. Comisia confirmă că numai în 2026 costurile de împrumut pentru NextGenerationEU sunt cu 4,2 miliarde euro peste estimările inițiale, dublu față de prognoza făcută când arhitectura de redresare a fost concepută. Acest element, invizibil pentru publicul larg, este unul dintre marile motive de fricțiune între instituții, pentru că risca să absoarbă spațiul bugetar destinat programelor concrete, de la Erasmus+ la sănătate.
Acordul pentru 2026 încearcă să reducă această tensiune prin așa numitul mecanism în cascadă, convenit deja în discuțiile privind bugetul 2025 și aplicat acum din nou. În loc să taie direct din programe vizibile, instituțiile au decis ca supracosturile de dobândă să fie acoperite etapizat, folosind mai întâi marjele neutilizate de la anumite rubrici bugetare, apoi instrumente speciale de flexibilitate prevăzute în cadrul financiar și, doar în ultimă instanță, un instrument excepțional peste plafoanele MFF, dacă nu se găsesc resurse în interiorul bugetului. Comisia precizează că pentru 2026 combină marja nealocată la reziliență și valori, Instrumentul de flexibilitate și instrumentul EURI, finanțat din dezangajări din trecut, astfel încât să evite activarea așa numitului backstop financiar. Politic, mesajul către statele membre și Parlament este clar, dobânzile NGEU nu trebuie să devină un pretext pentru a sacrifica programele emblematice.
În acest context strâns, Parlamentul s-a concentrat pe câteva linii prioritare. La capitolul cercetare și competitivitate, Horizon Europe primește un plus de 20 milioane euro, iar rețelele de transport și energie finanțate prin Connecting Europe Facility sunt întărite cu 23,5 milioane euro pentru a accelera proiectele transfrontaliere, considerate esențiale pentru piața internă și tranziția energetică. Programul Erasmus+, unul dintre cele mai vizibile pentru opinia publică, primește suplimentar 3 milioane euro, un semnal politic că mobilitatea studențească nu poate fi sacrificată într-o perioadă de presiune bugetară. La capitolul mediu și sănătate, instrumentul LIFE este majorat cu 10 milioane euro, iar EU4Health cu încă 3 milioane, într-un moment în care dezbaterea despre schimbări climatice și reziliență a sistemelor sanitare rămâne centrală.
Agricultura rămâne, la rândul ei, o temă sensibilă, atât politic, cât și social. Dincolo de cele 53,3 miliarde euro alocate Politicii Agricole Comune în ansamblu, Comisia confirmă că 105 milioane euro suplimentare sunt direcționate către promovarea produselor agricole europene, în special pentru tineri fermieri, prin intermediul Fondului European de Garantare Agricolă. Această creștere este posibilă datorită unor venituri peste așteptări și a reportului de fonduri neutilizate, ceea ce arată cât de mult se joacă spațiul bugetar pe margini, nu prin creșterea efectivă a plafonului general. Pentru comunicarea politică, însă, este important că eurodeputații pot arăta un câștig concret pentru agricultură, într-o perioadă în care fermierii se plâng de costuri crescute și de competitivitatea importurilor.
Un alt pachet de ajustări vizează direct capacitatea Uniunii de a răspunde la crize. Bugetul Mecanismului de Protecție Civilă și al componentei RescEU este întărit cu 10 milioane euro, în contextul în care frecvența și intensitatea dezastrelor naturale, de la incendii de vegetație la inundații, cresc constant în statisticile europene. Mobilitatea militară primește la rândul ei 10 milioane euro suplimentare, programul fiind considerat esențial pentru abilitatea statelor membre de a deplasa rapid trupe și echipamente pe teritoriul Uniunii în caz de criză. Gestionarea frontierelor externe este, de asemenea, întărită cu 10 milioane euro, în linie cu un buget total de 2,7 miliarde euro pentru managementul frontierelor și 2,3 miliarde euro pentru migrație, confirmate de Comisie pentru anul 2026.
Dimensiunea externă a bugetului 2026 este puternic marcată de războiul din Ucraina și de crizele din vecinătate. Facilitatea pentru Ucraina, noul cadru multianual de sprijin pentru Kiev, beneficiază de 3,9 miliarde euro în granturi și 7,2 miliarde euro în împrumuturi pentru anul următor, la care se adaugă 15,6 miliarde euro pentru ansamblul politicii externe, de la NDICI Global Europe până la IPA III și Facilitatea de Creștere pentru Balcanii de Vest. În plus, Parlamentul a împins pentru 35 milioane euro suplimentare pentru vecinătatea sudică, 25 milioane euro pentru vecinătatea estică și 35 milioane euro în plus pentru ajutor umanitar, argumentând că Instabilitatea geopolitică și crizele climatice împing tot mai multe regiuni în situații de urgență prelungită.
După adoptarea noului pachet de apărare la nivel european, finanțarea acestui domeniu începe să se vadă și în bugetul anual. Comisia arată că două miliarde euro sunt alocate pentru apărare în 2026, în principal un miliard pentru European Defence Fund, 621,3 milioane pentru noul European Defence Industry Programme, inclusiv componenta Ukraine Support Instrument, și 261,3 milioane pentru mobilitate militară. În paralel, prin instrumentul SAFE, adoptat în mai 2025, statele membre pot accesa până la 150 miliarde euro în împrumuturi pentru investiții în apărare, garantate de bugetul UE până în 2030, ceea ce marchează o schimbare structurală în modul în care Uniunea tratează industria și capabilitățile militare. Bugetul anual nu acoperă direct aceste împrumuturi, dar creează cadrul de garantare și sugerează că presiunea bugetară pentru apărare va rămâne ridicată în anii următori.
Privind distribuția globală, Comisia prezintă tabloul complet al alocărilor pe rubrici. Aproape 56,5 miliarde euro sunt rezervate pentru resurse naturale și mediu, dintre care 40 miliarde reprezintă plăți directe și cheltuieli de piață în agricultură. Cohesiunea, reziliența și valori ajung la 71,6 miliarde euro, cu 56,6 miliarde pentru politica de coeziune și 15 miliarde pentru reziliență și valori, capitol care include Erasmus+, cultura, drepturile fundamentale și sprijinul pentru societatea civilă. Rubrica pentru piața internă, inovare și digital însumează 22,16 miliarde euro, de unde se finanțează Horizon Europe, Digital Europe, InvestEU și alte programe care ar trebui să susțină competitivitatea pe termen lung.
În spatele acestor cifre, dezbaterea politică rămâne aceeași, bugetul UE este relativ mic în raport cu așteptările. Parlamentul reamintește că 93% din buget se întoarce direct în programe și proiecte în statele membre, iar dimensiunea totală a cadrului financiar anual, chiar împreună cu NextGenerationEU, rămâne comparabilă cu un buget național de dimensiunea Poloniei, dar pentru 27 de țări și 450 de milioane de cetățeni. Pentru aleși, această comparație este un argument că nu există spațiu pentru promisiuni nelimitate la Bruxelles, în timp ce pentru guverne este un motiv suplimentar de prudență, mai ales când cresc contribuțiile naționale și costurile de împrumut.
Declarațiile politice care însoțesc acordul reflectă această balanță instabilă. Președintele BUDG din Parlamentul European, Johan Van Overtveldt, vorbește despre nevoia de a răspunde priorităților cetățenilor, de la cercetare și securitate la frontiere și Erasmus+, dar avertizează că bugetul, de unul singur, nu va fi suficient pentru a crește competitivitatea europeană, fiind nevoie de pași suplimentari. Raportorul pentru secțiunea a III-a care revine Comisiei, Andrzej Halicki, insistă pe ideea că Parlamentul a obținut bani în plus pentru securitatea cetățenilor, pentru tineri, fermieri și mediul de afaceri, subliniind liniile simbolice ale acordului. Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, descrie rezultatul ca pe un compromis care asigură predictibilitatea și permite investiții sporite în securitate externă, apărare și inovare, dar și în programe care ating direct cetățenii, studenții și fermierii.
Din punct de vedere procedural, acordul rămâne încă provizoriu. Consiliul trebuie să îl adopte formal, apoi textul va reveni în Comisia pentru bugete a Parlamentului, iar votul final în plen este programat pentru 26 noiembrie 2025, la Strasbourg. Abia atunci bugetul 2026 va deveni document oficial și va putea fi implementat de la 1 ianuarie. În paralel, însă, discuțiile privind viitorul cadru financiar de după 2028 sunt deja deschise, iar experiența acestor ani, cu șocuri succesive și marje de flexibilitate folosite la maximum, alimentează argumentul că următorul buget multianual va avea nevoie de mai multă elasticitate și, probabil, de resurse suplimentare. Comisia spune explicit că propunerile pentru noul cadru, prezentate în iulie, se bazează pe lecțiile ultimilor ani, în special pe nevoia de a reacționa rapid la evenimente neprevăzute.
În ansamblu, bugetul 2026 arată o Uniune care încearcă să facă mai mult cu puțin, recalibrând constant prioritățile între competitivitate, coeziune, climă, apărare și sprijin pentru Ucraina, în timp ce plătește nota de plată a costurilor de împrumut pentru planul de redresare. Pentru cititorul obișnuit, cifrele pot părea abstracte, dar în spatele lor se află bursele Erasmus, proiectele de infrastructură, granturile pentru cercetători, plata fermierilor și ajutorul umanitar în zonele de conflict. Din modul în care aceste linii se mișcă cu câteva zeci de milioane în plus sau în minus se vede atât spațiul limitat de manevră al Uniunii, cât și încercarea instituțiilor de a arăta că ascultă de prioritățile cetățenilor într-un mediu economic și geopolitic tot mai dificil.
ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE
