Corupția devine principala sursă de îngrijorare pentru români, potrivit celui mai recent sondaj de opinie INSCOP. 32,2% dintre respondenți indică acest fenomen ca problemă majoră, față de 21,5% în noiembrie 2023 - o creștere semnificativă, care sugerează o accentuare a percepției publice privind ineficiența și lipsa de integritate a instituțiilor.
Pe locul al doilea se menține creșterea prețurilor, menționată de 23,6% dintre cei chestionați, același nivel ca în valul anterior al sondajului, noiembrie 2023. Alte motive frecvent invocate sunt sănătatea proprie și a familiei (13,4%, în scădere față de 18,1%), educația (11,7% față de 14,3%) și lipsa locurilor de muncă (9,8% față de 11,7%). Războiul din Ucraina îi îngrijorează pe 6,9% dintre români, în timp ce infrastructura devine o preocupare marginală (0,7%).
Sursele de îngrijorare, în funcție de profiluri socio-politice distincte
Corupția este tema centrală mai ales pentru votanții USR și AUR, bărbați între 45 și 59 de ani, persoane cu studii superioare, angajați în sectorul public și locuitori ai Capitalei. În schimb, creșterea prețurilor afectează mai ales votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație scăzută și populația din mediul rural.
Grupurile care menționează sănătatea ca principală preocupare sunt preponderent votanți PSD, persoane peste 60 de ani și cei cu educație primară. Războiul din Ucraina este perceput drept o amenințare majoră mai ales de simpatizanții PNL și de populația vârstnică.
Tendința generală relevă o polarizare a preocupărilor între temele economice și cele legate de corupție și guvernare, pe fondul unei ușoare scăderi a anxietății provocate de contextul geopolitic.
Cercetarea sociologică ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România” a fost realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center.
Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Ultimele știri
20:28
20:16
20:00
19:50
19:50
Vezi mai multe știri