Schemele de sprijin pentru populație la gaze și energie electrică în UE, în anul 2026

Uniunea Europeană nu mai permite aplicarea unui plafon comun de preț la gaz pentru consumatorii casnici (instrumentul a expirat în 31 decembrie 2024). Totuși în perioada 2022 -2023 țările din Vestul Europei și au redus încasările din taxe și accize din energie și mai mult au alocat fonduri din alte resurse pentru a proteja populația și industria.

Astfel Germania a „ajutat populația” în perioada 2022 – 2023 prin 3 tipuri mari de intervenții:

1. plăți directe / subvenții (transferuri către gospodării sau companii) – 47 mld EURO

2. reduceri de tarife reglementate („price brake” la gaz/energie) – 80 mld costuri mutate în viitor

3. reduceri de taxe / contribuții (statul a încasat mai puțin) – 19 mld EURO

Raportând la o populație de 85 milioane de cetățeni, rezultă că fiecare cetățean a primit sau nu a mai plătit în perioada de aplicare a măsurilor 1.717 euro (858 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2023).

În România, statul nu a renunțat la nici o taxă, din contră a câștigat mai mult cu 270% mai mult din TVA și a plătit pentru subvenții la furnizori în perioada 2022 – 2025 cca 37,3 mld lei, raportând fiecare cetățean român rezultă un beneficiu de de aproximativ 386 euro (96 euro/an, măsurile fiind aplicate în perioada 2022 – 2025) exclusiv prin plafonarea prețurilor.

Astfel, în timpul crizei energetice pentru a ajuta consumatorii Germania, a impus MĂSURI DE PROTEJARE A CONSUMATORILOR și și-a redus încasările din taxe cu 19 mld EURO, România a câștigat din ”protejarea cetățenilor” 10 mld EURO – bani plătiți de cei protejați.

Aceasta pentru a înțelege cum sunt protejați consumatorii în România.

Începând cu 2026 va opera Social Climate Fund , un mecanism nou la nivel UE dedicat sprijinirii familiilor vulnerabile afectate de tranziția energetică (inclusiv costuri de încălzire/energie), dar modul în care fiecare stat îl implementează diferă.

Totuși există mai multe scheme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili la energie electrică și gaze care se aplică în UE-27 în anul 2026:

 unele există ca instrumente “permanente” în multe state (tarif social / ajutoare de încălzire / beneficii sociale pentru consumatorii vulnerabili)

 multe măsuri de criză 2021–2023 au fost închise, dar unele state le reactivează temporar când prețurile sar (ex.: Grecia a reintrodus subvenții la facturi în 2024).

Tabel UE – scheme de ajutor pentru populație în țările UE ordonate în sensul de la prețul cel mai mare la cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare (2026)

Analizând tabelele de mai sus se poate observa că mai există doar 5 țări în care mai există măsuri de sprijin pentru toți consumatorii de gaze (Croația, Polonia, România, Slovacia și Ungaria) și doar 4 pentru toți consumatorii de energie electrică (Croația, Polonia, Slovacia și Ungaria).

Toate celelalte țări având măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cele mai mari ajutoare se găsesc în Grecia, Franța, Malta, Danemarca, Cipru și Irlanda, unde se acordă până la 1.800 euro/an.

Tabel 2 UE – Sumele oferite ca ajutor gospodariilor pentru gaz si energie electrica si reducerile de taxe în țările UE ordonate în sensul de la prețul cel mai mare la cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare (2026)

Deși România are un preț la populație raportat la puterea de cumpărare (date luna iulie 2025) de cca. 4 ori mai mare decât țara cu cel mai mic preț, are ajutoare (gaz+electricitate) pentru consumatorii vulnerabili în anul 2026 de cca. 5 ori mai mici decât țara cu prețul cel mai mic la energie electrică raportat la puterea de cumpărare.

În 2026, politica UE privind sprijinul la energie a intrat definitiv într-o nouă fază: protecția universală a dispărut, iar protecția social-țintită a devenit regula. După expirarea mecanismelor de criză (plafonări și subvenții generale), aproape toate statele membre au revenit la o logică de piață pentru prețuri, compensată prin ajutoare directe doar pentru consumatorii vulnerabili.

Faptul că doar 4–5 țări mai mențin sprijin pentru toți consumatorii arată cât de izolate au devenit aceste politici. Restul UE a acceptat că:

 subvenționarea generală este fiscal nesustenabilă,

 distorsionează investițiile în eficiență și energie curată,

 și intră în conflict cu regulile climatice și bugetare europene.

În acest nou cadru, Social Climate Fund nu este un nou „plafon european”, ci un instrument de cofinanțare socială: el mută protecția de la „factura tuturor” la sprijinul direcționat pentru gospodăriile expuse la sărăcie energetică. Țările care îl vor folosi bine (Franța, Grecia, Irlanda, Danemarca etc.) vor putea oferi ajutoare substanțiale (până la 1.800 €/an) fără a distruge semnalele de preț din piață.

Pentru statele care încă păstrează scheme universale (inclusiv România), mesajul este clar: sunt excepții tot mai greu de justificat într-un sistem european care a abandonat plafonările și a trecut definitiv la sprijinul social țintit și real.