Comisia susține taxele naționale pe superprofiturile din energie, iar ECOFIN va discuta o posibilă reacție europeană

Comisia Europeană susține dreptul statelor membre de a taxa profiturile excepționale ale companiilor energetice și este pregătită să le ofere modele de bună practică, în timp ce președinția irlandeză a Consiliului anunță o nouă discuție la nivelul miniștrilor de finanțe. Pozițiile exprimate miercuri, 7 octombrie, în Parlamentul European reprezintă o schimbare importantă de etapă în dezbaterea reapărută odată cu scumpirea energiei: există acum o discuție instituțională asupra instrumentului, dar nu există o nouă taxă europeană adoptată.

Pe scurt

Comisarul pentru energie Dan Jørgensen spune că statele membre sunt cele mai bine plasate pentru a decide dacă taxează profiturile excepționale ale companiilor energetice.

Comisia afirmă că va respecta deciziile naționale, va furniza exemple de bună practică și va analiza efectele asupra pieței unice.

Președinția irlandeză a Consiliului a anunțat că taxarea profiturilor excepționale va fi discutată în această săptămână la ECOFIN și analizată de structurile tehnice ale Consiliului.

Șase state membre au cerut anterior un cadru european, pornind de la experiența mecanismului temporar utilizat în 2022 și 2023.

Nici Comisia, nici Consiliul nu au anunțat deocamdată o nouă contribuție obligatorie la nivelul UE.

Dezbaterea din plen a fost solicitată de grupul Verzilor/ALE și s-a concentrat asupra posibilității ca o parte din profiturile suplimentare obținute de companiile energetice în contextul creșterii prețurilor să fie folosită pentru reducerea presiunii asupra gospodăriilor și economiei. Marie Toussaint, eurodeputată franceză din grupul Verzilor/ALE, a cerut o intervenție europeană, susținând că beneficiile extraordinare generate de criză ar trebui să contribuie la finanțarea măsurilor pentru consumatori și a tranziției energetice.

Răspunsul Comisiei a separat însă două niveluri de acțiune. Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe, a spus că fiscalitatea companiilor rămâne în principal o competență națională și că statele sunt cele mai bine plasate pentru a adapta o eventuală taxă la structura propriului sector energetic și la operatorii care funcționează pe piața lor.

„Member States are best placed to tax windfall profits based on domestic specificity of their own energy sector and local operators”, a spus Jørgensen în concluzia dezbaterii. Comisia va respecta deciziile statelor care recurg la asemenea taxe și este pregătită să ofere bune practici privind măsurile naționale.

Această poziție nu înseamnă că Executivul european exclude orice intervenție comună ulterioară. Jørgensen a spus că evoluția prețurilor trebuie urmărită și că UE trebuie să rămână pregătită să folosească instrumente suplimentare pentru protejarea consumatorilor dacă situația o cere. Comisia analizează în paralel efectele măsurilor naționale asupra pieței unice și insistă ca fiscalitatea să nu descurajeze investițiile necesare în energie cu emisii reduse.

Un pas concret urmează la nivelul Consiliului. Thomas Byrne, ministru de stat irlandez pentru afaceri europene și apărare și reprezentant al președinției Consiliului în dezbaterea de la Strasbourg, a anunțat că taxarea profiturilor excepționale va fi discutată în această săptămână în cadrul ECOFIN. Structurile pregătitoare ale Consiliului urmează să realizeze și analiza tehnică a opțiunilor.

Byrne a amintit că șase state membre au transmis în august o scrisoare președinției irlandeze prin care au cerut un cadru la nivelul UE pentru taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice. El a prezentat taxarea unor asemenea profituri drept una dintre măsurile fiscale care pot fi evaluate în contextul creșterii costului vieții, fără a anunța că cele 27 de state au ajuns la un acord asupra unui nou instrument comun.

Președinția irlandeză a cerut Comisiei să monitorizeze atât prețurile energiei, cât și datele privind profiturile excepționale din sector și să evalueze dacă situația justifică o intervenție asemănătoare celei adoptate în 2022. Discuția din Consiliu va include schimbul de experiență între state care au introdus deja taxe sau au prelungit măsuri existente.

Precedentul din 2022 este important, dar nu reprezintă automat modelul unei eventuale noi taxe. În timpul crizei energetice provocate de reducerea aprovizionării cu energie după invazia Rusiei în Ucraina, UE a introdus prin Regulamentul 2022/1854 o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile și sediile permanente active în petrol, gaze naturale, cărbune și rafinare.

Mecanismul se aplica profiturilor impozabile din 2022 și/sau 2023 care depășeau cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile din cei patru ani fiscali începând cu 2018. Contribuția trebuia să aibă o rată de cel puțin 33% asupra acestei baze, iar statele puteau aplica măsuri naționale echivalente.

Veniturile erau destinate unor obiective precum sprijinirea gospodăriilor și companiilor afectate de prețurile ridicate, reducerea consumului de energie, investițiile în eficiență energetică și energie regenerabilă sau protejarea locurilor de muncă. Instrumentul a fost conceput expres ca o măsură excepțională și temporară pentru anii 2022 și 2023.

Actuala discuție pornește de la un context diferit și nu stabilește deocamdată nici baza de calcul, nici rata unei eventuale contribuții comune, nici sectoarele care ar intra în sfera sa. O nouă intervenție europeană ar necesita o propunere și un temei juridic propriu. Din acest motiv, parametrii mecanismului din 2022 nu pot fi transferați automat asupra companiilor în 2026.

Comisia oferise deja statelor o marjă de acțiune în aprilie prin AccelerateEU, pachetul de răspuns la noile creșteri ale prețurilor energiei. Documentul precizează că statele pot utiliza măsuri privind impozitarea profiturilor excepționale pentru a susține echitatea socială, iar Comisia poate furniza asistență și exemple de bună practică, evaluând în același timp efectele asupra pieței unice.

Pozițiile politice din Parlament rămân divizate. Susținătorii taxei au argumentat că o parte din beneficiile generate de creșterea prețurilor ar trebui redistribuită către consumatori și investiții energetice. Alte intervenții au avertizat că o taxare suplimentară poate reduce lichiditatea și investițiile companiilor europene și poate slăbi competitivitatea.

Această diferență este relevantă și pentru următorul pas instituțional. Dezbaterea din 7 octombrie a fost o dezbatere tematică solicitată în temeiul articolului 169 din Regulamentul de procedură al Parlamentului și nu a fost urmată de un vot asupra unei noi taxe. ECOFIN poate acum discuta opțiunile și analiza tehnică, dar apariția unei contribuții obligatorii comune la nivelul UE ar necesita o decizie separată.

Pentru moment, consecința imediată pentru state este mai clară decât perspectiva unei taxe europene: Comisia confirmă că guvernele pot introduce sau prelungi propriile măsuri asupra profiturilor excepționale și că nu trebuie să aștepte instituirea unui nou mecanism comun pentru a acționa, cu condiția respectării dreptului UE și a funcționării pieței unice.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-sustine-taxele-nationale-pe-superprofiturile-din-energie-iar-ecofin-va-discuta-o-posibila-reactie-europeana