Ilie Bolojan invocă decizia CEDO în disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Matei Gaginsky

22 octombrie 2026, 22:36

Actualitate

Foto: Shutterstock

Vezi mereu știrile noastre în Google

Fostul premier Ilie Bolojan susține că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților îi confirmă poziția în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Într-o postare publicată joi seară, liderul PNL a cerut Guvernului condus de Luca Niculescu să tranșeze problema sumelor estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

CEDO a respins cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români, stabilind că, în contextul economic excepțional analizat, eșalonarea plăților nu a încălcat drepturile reclamanților. Curtea europeană a atras atenția și asupra riscului unor conflicte de interese în procesele privind drepturile salariale ale magistraților.

Bolojan a calificat plata imediată a sumelor drept o povară „imorală” pentru buget și a susținut că instanțele nu ar trebui să stabilească prioritățile financiare ale statului. El a invocat și observațiile CEDO privind posibilele conflicte de interese.

Decizia europeană nu anulează însă hotărârea definitivă prin care ÎCCJ a obligat Guvernul să asigure fondurile pentru plățile scadente în 2026. Cele două spețe sunt distincte: CEDO a analizat posibilitatea eșalonării, iar ÎCCJ obligația statului de a respecta calendarul de plată.

Context: înainte de decizia CEDO, disputa a trecut prin CCR și ÎCCJ, cu discuții despre obligația statului și modalități de plată

Anterior, Curtea Constituțională a respins sesizarea lui Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, iar litigiul privind plata efectivă a restanțelor salariale ale magistraților a continuat pe calea atacurilor. În paralel, ÎCCJ a decis că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare drepturile restante stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, menționând inclusiv posibilitatea plății directe sau prin emiterea de titluri de valoare.

Liderul PNL a pledat pentru eșalonare, argumentând că România nu poate achita „de pe o zi pe alta” sume generate de peste 20.000 de procese, evaluând datoriile la aproximativ 10 miliarde de lei și spunând că penalitățile cerute ajunseseră la circa două miliarde de lei. El a mai invocat și faptul că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din PNRR din cauza nerespectării angajamentelor legate de această chestiune.